PORT@LEU - Portal de carte si arte

Ortodoxia – valoare ultimă în contextul integrării europene
Integrarea europeană nu presupune doar o comuniune politică, economică şi militară, dar mai ales una socială,
identitară. Din dosarul integrării europene nu poate fi exclusă problema religioasă, aceasta fiind o parte inseparabilă a
identităţii individuale şi colective. Într-un articol semnat M. Rădoi (1998) se ridicau câteva probleme ale relaţiei
integrare europeană - identitate religioasă: „sunt identităţile religioase factori de integrare sau de izolare?", „harta
extinderii organismelor europene va ţine cont de criteriul confesional ?" etc.
Diferenţele religioase au antrenat, în decursul timpului, diferenţe valorice, moduri de vieţuire diferite, filosofii opuse.
Analiza mentalităţilor derivate din spiritualitatea religioasă arată un Occident pragmatic, eficient, orientat spre
„universul empiric” şi un spaţiu cultural răsăritean al Europei, în care domină o „ineficientă practică" şi o „inerţie
contemplativă" (Crăciun, 1998).
Analiza statisticilor arată că cele aproximativ 500 de milioane de europeni sunt, în marea lor majoritate, creştini sau cel
puţin declaraţi creştini. Alte religii reprezintă o entitate procentuală mică, de circa 10%. Creştinătatea este divizată, din
timpuri mai vechi, în diverse confesiuni ca rezultat al schismelor şi confruntărilor religioase şi nu puţine ori al unor
războaie: catolicism, ortodoxism, protestantism, neo-protestantism, etc. În planul religios, unitatea este doar la nivel
simbolic (în persoana lui Hristos), existând în fapt o diversitate (în special la nivelul practicilor) şi chiar o rivalitate şi o
situare exclusivistă, imposibil de conciliat, atât a reprezentanţilor Bisericilor, cât şi a credincioşilor.
Într-o Europă unită, ar trebui ca această diversitate să se reducă sau să se accepte reciproc. Tot mai multe voci
acreditează ideea unei lumi în care fiecare să fie liber în propria credinţă, o lume a toleranţei totale în limitele
civismului. Unitatea simbolică a creştinismului poate fi o premisă favorabilă unei bune convieţuiri religioase. Pe de altă
parte, nu putem exclude şi opiniile, venite în special din partea fundamentalismului religios, care susţin ideea unui
pericol potenţial existent în crearea Europei unite. Acest pericol presupune posibilitatea naşterii unor conflicte
religioase, a apariţiei tendinţei de dominare de către o Biserică sau alta sau chiar a unei unificări religioase forţate care
să ducă la încălcarea libertăţii de credinţă 7 .
Pornind de la ipoteza că religia este o valoare extrem de sensibilă, considerată uneori chiar factor generator de
instabilitate sau conflict 8 , observăm că, începând cu epoca luminilor, statul a preluat asupra lui sarcini care în mod
tradiţional erau rezervate religiei, pentru ca acum, prin noua constituţie europeană, religia să nu mai fie menţionată prin
vreo referinţă 9 . Se lasă astfel cale liberă vulnerabilităţii pe de o parte creştinismul în general şi pe de altă parte
ortodoxia, în special, ca religie minoritară în structurile comunităţilor europene.
Încercând o analiză generală a caracterului identitar şi cultural al conflictului, observăm că majoritatea acestora se
manifestă ca afirmări ale identităţii culturale în care religia nu contează decât ca o componentă alături de limbă, alături
de alte credinţe, alături de ataşamentul la un teritoriu, de dorinţa de autonomie şi de alte chestiuni care ţin de
personalitatea unei comunităţi 10 .
Pentru a înţelege mai bine geneza conflictelor religioase şi evaluarea cadrului general în care acestea se dezvoltă, este
util să pornim de la cîteva elemente specifice importante, şi anume 11 :
- 1. Stabilirea dominantei fenomenului religios, cauzele şi condiţiile favorizante, influenţa pe care Bisericile
7
Mihai Curelaru, Dorin Nastas, Camelia Puzdriac,”Integrare europeană şi identitate religioasă”
8
Vasile Simileanu, Radiografia terorismului, Ed. TopForm, Bucureşti, 2004, pag. 6
9
Pr. lect. univ. drd. Sorin Pitic Tran, Universitatea Naţională de Apărare „Carol I” Religia, sursă de stabilitate
sau factor de conflict?
10
Idem 2
11
Idem 2
Revista Trivium 110