Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
• Persoanele care au atins varsta <strong>de</strong> 70 <strong>de</strong> ani au petrecut aproximativ 7 ani<br />
vizionand programele TV (sursa: studiul realizat <strong>de</strong> Aca<strong>de</strong>mia Americana <strong>de</strong><br />
Pediatrie, 1990).<br />
• Copilul tipic american a<strong>si</strong>sta in timpul vietii lui la 8000 <strong>de</strong> crime <strong>si</strong> 100000 <strong>de</strong> acte<br />
<strong>de</strong> violenta televizate (sursa: Asociatia Americana <strong>de</strong> P<strong>si</strong>hologie, 1993).<br />
• Prescolarii au dificultati cu separarea lumii reale <strong>de</strong> cea imaginara, mai ales cand<br />
aceasta e prezentata la televiziune; vivacitatea acesteia face ca fantasticul sa para<br />
aproape ca <strong>si</strong> lumea reala (Katz, L. G., 1989, p. 10).<br />
• O mare p<strong>arte</strong> din ceea ce copiii vad la televizor este alcatuita din violenta, ca <strong>si</strong><br />
calea cea mai potrivita <strong>de</strong> rezolvare a problemelor interpersonale, <strong>de</strong> razbunare a<br />
insultelor <strong>si</strong> ofenselor, <strong>de</strong> a obtine dreptatea <strong>si</strong> toate lucrurile dorite <strong>de</strong> la viata<br />
(Eron, L., 1992, p. 143).<br />
Jumatate din crimele <strong>si</strong> violurile din America <strong>de</strong> Nord pot fi atribuite direct sau<br />
indirect vizionarii<br />
Peste tot in lume, sectorul audiovizual se confrunta cu un conflict <strong>de</strong> interese in<br />
ceea ce priveste violenta: pe <strong>de</strong> o p<strong>arte</strong>, dreptul la libertatea <strong>de</strong> exprimare <strong>si</strong> <strong>de</strong><br />
creatie, esential pentru o societate <strong>de</strong>mocratica, iar pe <strong>de</strong> alta p<strong>arte</strong>, protejarea<br />
celorlalte drepturi ale omului, in special a drepturilor copiilor. Se pune problema<br />
limitarii violentei in programele televizuale, fara a-i ignora prezenta in viata reala sau<br />
a restringe libertatea <strong>de</strong> informare. Trebuie sa recunoastem validitatea economica a<br />
violentei din mass-media. Violenta se vin<strong>de</strong>. Atit copiii cit <strong>si</strong> adultii <strong>si</strong>nt atra<strong>si</strong> <strong>de</strong><br />
scenele violente, prin actiunea <strong>si</strong> emotiile intense produse <strong>de</strong> film. Multe emi<strong>si</strong>uni cu<br />
popularitate <strong>si</strong> filme pentru copii contin violenta. Cercetatorii americani au constatat<br />
ca emi<strong>si</strong>unile cu violenta costa cu 10% mai putin <strong>de</strong>cit cele neviolente, iar sansa ca<br />
un show TV sa fie bine vindut in strainatate creste cu 16% daca este violent<br />
(Hamilton, 1998). De<strong>si</strong> violenta face p<strong>arte</strong> din viata <strong>si</strong> nu poate fi eradicata complet,<br />
mass-media trebuie sa tina seama <strong>de</strong> efectele pe care le poate avea expunerea<br />
exagerata la scene violente, asupra <strong>de</strong>zvoltarii copiilor <strong>si</strong> adolescentilor. Alaturi <strong>de</strong><br />
mass-media, se con<strong>si</strong><strong>de</strong>ra ca familia are un rol important in prevenirea efectelor<br />
Revista Trivium 173