poezie - Oglinda literara

Un pod liric peste meridiane: Târgovişte – India
NOTE DE LECTURĂ
Într-o vreme în care tendinţa generală a lumii este globalizarea,
s-ar părea că literatura, ca şi artele în general, rămâne întrun
plan secund al preocupărilor naţiunilor. Şi totuşi nu e aşa. Istoria
a demonstrat de nenumărate ori că legăturile culturale, spirituale
dintre ţări au luat-o cu mult înaintea celor economice, politice, sociale
etc., fiind, se înţelege, şi mult mai trainice şi mai durabile în
timp decât primele.
La noi, în haotica şi interminabila tranziţie românească,
aproape că nici nu se mai observă evenimentele culturale de mare
importanţă şi cu impact puternic în relaţiile cu alte naţiuni şi popoare.
Aşa s-a întâmplat şi cu antologia poetică intitulată simplu:
Târgovişte-India, tipărită în 2008 de Editura Bibliotheca din Târgovişte,
carte care cuprinde 62 de poeţi indieni şi 18 români, în traducerile
cunoscutului indianist George Anca. Poeţii indieni au fost
transpuşi în română, iar conaţionalii noştri în engleză.
Trebuie spus din capul locului că apariţia acestei antologii
nu este nicidecum un fapt întâmplător. Între Societatea Scriitorilor
Târgovişteni şi Asociaţia Culturală Româno-Indiană există legături
de colaborare de mai multă vreme, iar cele două instituţii fac parte
din Academia Internaţională „Mihai Eminescu”, al cărei principal
obiectiv este mai buna cunoaştere şi apropiere dintre culturile ţării
„Luceafărului” şi cea a lui Rabindranath Tagore. Ba, mai mult decât
atât, dl. Mihai Stan, directorul editurii care a scos de sub teascuri antologia,
preşedintele Societăţii târgoviştene deţine şi funcţia de secretar
al primei dintre societăţile amintite şi pe cea de
vicepreşedinte al Academiei Internaţionale menţionate.
Se înţelege aproape de la sine că apariţia unei astfel de
antologii sub egida celor trei instituţii nu putea fi / nu trebuie să fie
decât o reuşită din toate punctele de vedere – ceea ce s-a şi întâmplat.
Ca mai vechi şi foarte competent cunoscător al culturii din
ţara Gangelui, domnul George Anca a grupat poeţii indieni în câteva
secţiuni care i s-au părut a fi sugestive şi totodată grăitoare
pentru lirice ce s-a scris / se scrie în îndepărtata ţară prietenă cu noi:
Poeme aduse de poştaş, Poeţi indieni traducători ai lui Eminescu,
Poeme indiene moderne de căpătâi. În ce-i priveşte pe conaţionalii
noştri (Ion Heliade Rădulescu, Grigore Alecsandrescu,
Vasile Cârlova, Nicolae Neagu, Mircea Horia Simionescu, Daniela-
Olguţa Iordache, George Coandă, Gh. Duţă-Micloşanu, Dan Gâju,
Emil Stănescu, Tudor Cristea, Florea Turiac, George Toma Veseliu,
Corin Bianu, Grigore Grigore şi Constantin Voicu), aceştia au fost
grupaţi în două secţiuni: Poeţi clasici ai ruinelor Târgoviştei şi
Poeţii târgovişteni de azi.
Desigur, fără a cunoaşte nici pe departe poezia indiană
atât de bine ca dl. George Anca, este greu, dacă nu cumva chiar imposibil
să ne pronunţăm critic asupra ei. Cel mult ne putem exprima
câteva impresii generale de lectură, impresii fatalmente subiective,
N-o vom face ( în fond fiecare
lector are dreptul la propria lui
impresie!), însă nu putem să nu
ne mărturisim bucuria constatând
că nu numai în India clasică
(cel mai cunoscut şi iubit poet a
fost şi rămâne la noi Rabindranath
Tagore), ci şi în cea contemporană
trăiesc şi scriu poeţi
de o surprinzătoare şi plăcută
modernitate. Ei nu sunt cu nimic
mai prejos de poeţii bătrânei Europe,
ori cei din alte zări ale
Florentin Popescu
lumii; America sau Australia.
Unii, precum Jaganath Prasad Das, Jaj Gill sau Nilima Das practică
versul scurt, de mică respiraţie, însă încărcat de simboluri; alţii ca
Rupendra Guha Majumdaar sau Subramania Bharati se desfăşoară
pe spaţii mai largi, scriind poeme de mai mari dimensiuni, care trimit
cu gândul la baladele populare ori la cântecele de vitejie din folclorul
universal. Pe toţi, însă, îi uneşte puternicul umanism, căldura
cu care dau grai unor trăiri şi sentimente general valabile şi perceptibile.
Referitor la poeţii români (exclusiv târgoviştenii) incluşi în
sumarul antologiei ne-am pronunţat cu alte ocazii, cum de altfel au
făcut-o mulţi comentatori ai fenomenului literar actual din România.
Iată ce citim pe ultima copertă, sub portretele lui Ion Heliade
Rădulescu şi cel al lui Rabindranath Tagore, sub semnătura
domnului Mihai Stan: „Cei mai mulţi dintre poeţii indieni şi târgovişteni
traduşi de George Anca i-au fost şi îi sunt colegi literari, astfel
încât această antologie subiectivă fructifică obiectiv un mesaj universal
indian-românesc în două limbi europene. „Cœur de l’Europe”,
în materie de poezie, nu include, deocamdată, decât 3 – 4
literaturi occidentale. Vrem să intrăm şi noi acolo, să fim primiţi, cerşim
asta? Nu chiar. Avem inima noastră, iată, în această culegere,
cu Ion Eliade Rădulescu şi Rabindranath Tagore pe frontispiciu. Ne
identificăm… Indo-europeni”.
Subscriem.
Remarcând şi condiţiile tehnico-tipografice de excepţie în
care a apărut volumul, ne exprimăm speranţa ca la o viitoare (necesară
şi posibilă) ediţie să aflăm în antologie şi scurte note bio-bibliografice
ale autorilor, spre a ne putea face o idee mai
cuprinzătoare asupra lor. Ele vor fi de mare folos cititorilor, mai ales
în ce priveşte poeţii indieni contemporani, despre care nu se ştie la
noi nimic.
22 Mărţişor, 2009
Înţelegând bine influenţarea şi determinismul karmic reciproc dintre
sufletelor îngemănate, Ramdas este convins că el este principalul
responsabil de revenire pe pământ a Sangitei. Înarmat cu
cunoştinţe temeinice este pregătit să-şi întâlnească sufletul îngemănat
şi în alte împrejurări, deoarece iubirea sa pentru sufletul Sangitei
este o influenţă karmică foarte puternică.
Renunţând la căsătorie cu Tulsi, Ramdas participă la nunta Sita
Kalyanam, unde are ocazia să întâlnească iarăşi pe cineva care
poartă sufletul Sangitei, o indiancă din Delhi, numită Purna. Eroul îi
întâmpină sufletul în gând cu mare entuziasm: „Bine ai venit, iubito,
bine ai venit, Sangita! Iată că eşti liberă! Suntem iarăşi împreună!“.
Faptul este semnificativ deoarece arată că, în stadiul în care se
află, eroul nostru este capabil să o cheme pe Sangita, mai precis să
determine sufletul ei să descindă în cineva de gen feminin.
Ultimul capitol, Privind spre viitor, este relevant prin trei vise, în
care eroul întâlneşte sufletul Sangitei, care are acum prilejul să-şi
expună crezul privind afirmaţia ei în scrisoarea către familie, precum
că ea şi Ramdas vor face lucruri deosebite în viitor. Acest crez este
de fapt concluzia prozei romantice privind metodologia expusă.
În vis Sangita spune că ea şi Ramdas vor învăţa omenirea să-şi
creeze şi să-şi materializeze speranţa în dragoste, că Ramdas are
misiunea de a expune astfel de idei în scris pentru a le face cunoscute
omenirii. Prin aflarea lor suferinţele datorate iubirii vor înceta
pentru cei care înţeleg lumea sufletelor îngemănate. Trebuie doar
să fim conştienţi că iubirea zisă „pierdută“ poate reveni.
Sangita afirmă că urări de iubire frântă în viitor precum „Să vă iubiţi
până la moarte!“, nu îşi mai au rostul. Nu există cu adevărat iubire
până la moarte ci iubire eternă. Îndrăgostiţii devin astfel
conştienţi de existenţa spiritului îngemănat cu care vor atinge viaţa
veşnică, vor intra astfel în nemurire, vor fi una cu Dumnezeu,
deoarece evoluţia spirituală este împlinită prin iubire.
Revenit în Australia, Ramdas are un vis în care Sangita îl îndeamnă
să meargă la rădăcini, la locul copilăriei în România, de
unde va porni pe o altă cale a înţelegerii iubirii. În final Ramdas realizează
că el şi Sangita sunt mesageri ai iubirii. Rămâne ca în viitor,
într-un alt volum, eroul să nareze ce a mai urmat, modul cum a
procedat, pentru împlinirea iubirii la nivel personal, urmând
metodologia expusă în carte.
Important de menţionat este faptul că prin întrebările esenţiale de
factură spirituală (vide supra) la care răspunde Iubire în India o fac
să fie categorisită ca operă formatoare de conştiinţă a iubirii. Densitatea
mare de idei necesită ca lucrarea să fie citită de mai multe ori
pentru înţelegerea acestui mod deosebit de a căuta şi găsi iubirea
în viaţă.
Copyright (Drept de Autor) © 2008 and subsequent years by Octavian
Sărbătoare (Australia). Această lucrare este copyright (are drept
de autor). Autorul dă dreptul ca lucrarea să fie publicată, copiată şi
distribuită în orice formă cu condiţia să rămână nemodificată şi dreptul
de autor (copyright) şi autorul să fie menţionate.
www.oglindaliterara.ro 4585