02.11.2014 Views

poezie - Oglinda literara

poezie - Oglinda literara

poezie - Oglinda literara

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

Un pod liric peste meridiane: Târgovişte – India<br />

NOTE DE LECTURĂ<br />

Într-o vreme în care tendinţa generală a lumii este globalizarea,<br />

s-ar părea că literatura, ca şi artele în general, rămâne întrun<br />

plan secund al preocupărilor naţiunilor. Şi totuşi nu e aşa. Istoria<br />

a demonstrat de nenumărate ori că legăturile culturale, spirituale<br />

dintre ţări au luat-o cu mult înaintea celor economice, politice, sociale<br />

etc., fiind, se înţelege, şi mult mai trainice şi mai durabile în<br />

timp decât primele.<br />

La noi, în haotica şi interminabila tranziţie românească,<br />

aproape că nici nu se mai observă evenimentele culturale de mare<br />

importanţă şi cu impact puternic în relaţiile cu alte naţiuni şi popoare.<br />

Aşa s-a întâmplat şi cu antologia poetică intitulată simplu:<br />

Târgovişte-India, tipărită în 2008 de Editura Bibliotheca din Târgovişte,<br />

carte care cuprinde 62 de poeţi indieni şi 18 români, în traducerile<br />

cunoscutului indianist George Anca. Poeţii indieni au fost<br />

transpuşi în română, iar conaţionalii noştri în engleză.<br />

Trebuie spus din capul locului că apariţia acestei antologii<br />

nu este nicidecum un fapt întâmplător. Între Societatea Scriitorilor<br />

Târgovişteni şi Asociaţia Culturală Româno-Indiană există legături<br />

de colaborare de mai multă vreme, iar cele două instituţii fac parte<br />

din Academia Internaţională „Mihai Eminescu”, al cărei principal<br />

obiectiv este mai buna cunoaştere şi apropiere dintre culturile ţării<br />

„Luceafărului” şi cea a lui Rabindranath Tagore. Ba, mai mult decât<br />

atât, dl. Mihai Stan, directorul editurii care a scos de sub teascuri antologia,<br />

preşedintele Societăţii târgoviştene deţine şi funcţia de secretar<br />

al primei dintre societăţile amintite şi pe cea de<br />

vicepreşedinte al Academiei Internaţionale menţionate.<br />

Se înţelege aproape de la sine că apariţia unei astfel de<br />

antologii sub egida celor trei instituţii nu putea fi / nu trebuie să fie<br />

decât o reuşită din toate punctele de vedere – ceea ce s-a şi întâmplat.<br />

Ca mai vechi şi foarte competent cunoscător al culturii din<br />

ţara Gangelui, domnul George Anca a grupat poeţii indieni în câteva<br />

secţiuni care i s-au părut a fi sugestive şi totodată grăitoare<br />

pentru lirice ce s-a scris / se scrie în îndepărtata ţară prietenă cu noi:<br />

Poeme aduse de poştaş, Poeţi indieni traducători ai lui Eminescu,<br />

Poeme indiene moderne de căpătâi. În ce-i priveşte pe conaţionalii<br />

noştri (Ion Heliade Rădulescu, Grigore Alecsandrescu,<br />

Vasile Cârlova, Nicolae Neagu, Mircea Horia Simionescu, Daniela-<br />

Olguţa Iordache, George Coandă, Gh. Duţă-Micloşanu, Dan Gâju,<br />

Emil Stănescu, Tudor Cristea, Florea Turiac, George Toma Veseliu,<br />

Corin Bianu, Grigore Grigore şi Constantin Voicu), aceştia au fost<br />

grupaţi în două secţiuni: Poeţi clasici ai ruinelor Târgoviştei şi<br />

Poeţii târgovişteni de azi.<br />

Desigur, fără a cunoaşte nici pe departe poezia indiană<br />

atât de bine ca dl. George Anca, este greu, dacă nu cumva chiar imposibil<br />

să ne pronunţăm critic asupra ei. Cel mult ne putem exprima<br />

câteva impresii generale de lectură, impresii fatalmente subiective,<br />

N-o vom face ( în fond fiecare<br />

lector are dreptul la propria lui<br />

impresie!), însă nu putem să nu<br />

ne mărturisim bucuria constatând<br />

că nu numai în India clasică<br />

(cel mai cunoscut şi iubit poet a<br />

fost şi rămâne la noi Rabindranath<br />

Tagore), ci şi în cea contemporană<br />

trăiesc şi scriu poeţi<br />

de o surprinzătoare şi plăcută<br />

modernitate. Ei nu sunt cu nimic<br />

mai prejos de poeţii bătrânei Europe,<br />

ori cei din alte zări ale<br />

Florentin Popescu<br />

lumii; America sau Australia.<br />

Unii, precum Jaganath Prasad Das, Jaj Gill sau Nilima Das practică<br />

versul scurt, de mică respiraţie, însă încărcat de simboluri; alţii ca<br />

Rupendra Guha Majumdaar sau Subramania Bharati se desfăşoară<br />

pe spaţii mai largi, scriind poeme de mai mari dimensiuni, care trimit<br />

cu gândul la baladele populare ori la cântecele de vitejie din folclorul<br />

universal. Pe toţi, însă, îi uneşte puternicul umanism, căldura<br />

cu care dau grai unor trăiri şi sentimente general valabile şi perceptibile.<br />

Referitor la poeţii români (exclusiv târgoviştenii) incluşi în<br />

sumarul antologiei ne-am pronunţat cu alte ocazii, cum de altfel au<br />

făcut-o mulţi comentatori ai fenomenului literar actual din România.<br />

Iată ce citim pe ultima copertă, sub portretele lui Ion Heliade<br />

Rădulescu şi cel al lui Rabindranath Tagore, sub semnătura<br />

domnului Mihai Stan: „Cei mai mulţi dintre poeţii indieni şi târgovişteni<br />

traduşi de George Anca i-au fost şi îi sunt colegi literari, astfel<br />

încât această antologie subiectivă fructifică obiectiv un mesaj universal<br />

indian-românesc în două limbi europene. „Cœur de l’Europe”,<br />

în materie de <strong>poezie</strong>, nu include, deocamdată, decât 3 – 4<br />

literaturi occidentale. Vrem să intrăm şi noi acolo, să fim primiţi, cerşim<br />

asta? Nu chiar. Avem inima noastră, iată, în această culegere,<br />

cu Ion Eliade Rădulescu şi Rabindranath Tagore pe frontispiciu. Ne<br />

identificăm… Indo-europeni”.<br />

Subscriem.<br />

Remarcând şi condiţiile tehnico-tipografice de excepţie în<br />

care a apărut volumul, ne exprimăm speranţa ca la o viitoare (necesară<br />

şi posibilă) ediţie să aflăm în antologie şi scurte note bio-bibliografice<br />

ale autorilor, spre a ne putea face o idee mai<br />

cuprinzătoare asupra lor. Ele vor fi de mare folos cititorilor, mai ales<br />

în ce priveşte poeţii indieni contemporani, despre care nu se ştie la<br />

noi nimic.<br />

22 Mărţişor, 2009<br />

Înţelegând bine influenţarea şi determinismul karmic reciproc dintre<br />

sufletelor îngemănate, Ramdas este convins că el este principalul<br />

responsabil de revenire pe pământ a Sangitei. Înarmat cu<br />

cunoştinţe temeinice este pregătit să-şi întâlnească sufletul îngemănat<br />

şi în alte împrejurări, deoarece iubirea sa pentru sufletul Sangitei<br />

este o influenţă karmică foarte puternică.<br />

Renunţând la căsătorie cu Tulsi, Ramdas participă la nunta Sita<br />

Kalyanam, unde are ocazia să întâlnească iarăşi pe cineva care<br />

poartă sufletul Sangitei, o indiancă din Delhi, numită Purna. Eroul îi<br />

întâmpină sufletul în gând cu mare entuziasm: „Bine ai venit, iubito,<br />

bine ai venit, Sangita! Iată că eşti liberă! Suntem iarăşi împreună!“.<br />

Faptul este semnificativ deoarece arată că, în stadiul în care se<br />

află, eroul nostru este capabil să o cheme pe Sangita, mai precis să<br />

determine sufletul ei să descindă în cineva de gen feminin.<br />

Ultimul capitol, Privind spre viitor, este relevant prin trei vise, în<br />

care eroul întâlneşte sufletul Sangitei, care are acum prilejul să-şi<br />

expună crezul privind afirmaţia ei în scrisoarea către familie, precum<br />

că ea şi Ramdas vor face lucruri deosebite în viitor. Acest crez este<br />

de fapt concluzia prozei romantice privind metodologia expusă.<br />

În vis Sangita spune că ea şi Ramdas vor învăţa omenirea să-şi<br />

creeze şi să-şi materializeze speranţa în dragoste, că Ramdas are<br />

misiunea de a expune astfel de idei în scris pentru a le face cunoscute<br />

omenirii. Prin aflarea lor suferinţele datorate iubirii vor înceta<br />

pentru cei care înţeleg lumea sufletelor îngemănate. Trebuie doar<br />

să fim conştienţi că iubirea zisă „pierdută“ poate reveni.<br />

Sangita afirmă că urări de iubire frântă în viitor precum „Să vă iubiţi<br />

până la moarte!“, nu îşi mai au rostul. Nu există cu adevărat iubire<br />

până la moarte ci iubire eternă. Îndrăgostiţii devin astfel<br />

conştienţi de existenţa spiritului îngemănat cu care vor atinge viaţa<br />

veşnică, vor intra astfel în nemurire, vor fi una cu Dumnezeu,<br />

deoarece evoluţia spirituală este împlinită prin iubire.<br />

Revenit în Australia, Ramdas are un vis în care Sangita îl îndeamnă<br />

să meargă la rădăcini, la locul copilăriei în România, de<br />

unde va porni pe o altă cale a înţelegerii iubirii. În final Ramdas realizează<br />

că el şi Sangita sunt mesageri ai iubirii. Rămâne ca în viitor,<br />

într-un alt volum, eroul să nareze ce a mai urmat, modul cum a<br />

procedat, pentru împlinirea iubirii la nivel personal, urmând<br />

metodologia expusă în carte.<br />

Important de menţionat este faptul că prin întrebările esenţiale de<br />

factură spirituală (vide supra) la care răspunde Iubire în India o fac<br />

să fie categorisită ca operă formatoare de conştiinţă a iubirii. Densitatea<br />

mare de idei necesită ca lucrarea să fie citită de mai multe ori<br />

pentru înţelegerea acestui mod deosebit de a căuta şi găsi iubirea<br />

în viaţă.<br />

Copyright (Drept de Autor) © 2008 and subsequent years by Octavian<br />

Sărbătoare (Australia). Această lucrare este copyright (are drept<br />

de autor). Autorul dă dreptul ca lucrarea să fie publicată, copiată şi<br />

distribuită în orice formă cu condiţia să rămână nemodificată şi dreptul<br />

de autor (copyright) şi autorul să fie menţionate.<br />

www.oglinda<strong>literara</strong>.ro 4585

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!