Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
SCRIITORI ÎN AGORA<br />
(urmare din numărul anterior)<br />
*<br />
La Hunedoara, cum spuneam mai sus, nuimnele cimitirului<br />
NOU, deja nelocuibil ( de veci), efect al hărniciei bolilor şi<br />
morţii cu zile, este VALEA SEACĂ. Nume neinspirat deoarece mocirleşte<br />
în partea afluentă, suma dejecţiilor din cartierul rău- famat<br />
( fomat) de pe deal.Celebrul congenar –alogenic al Ninei Cassian,<br />
Ben ( edict) ( Benjamin ?) Corlaciu, care a sărit pârleazul prin „ repatriere”<br />
încă în anii 7o, deştept bărbat , o vreme pretinzîndu-se a fi<br />
vezi Doamne, fost dizident, că Parisul prost crede ! ) ) scria o<br />
epopee în anul 1950, cu acest titlu pretins extras din eposul românesc<br />
: „ IO, DIN VALEA SEACĂ” !<br />
Motto-ul maimuţărea şi el melosul sacru transilvănean : „ Ziurel<br />
de ziuă, alba ziurea/ Că suntem cât frunza, suntem ca<br />
iarba” !<br />
La ce popor s-o fi referit domnul Ben ) – oare la Ei, oare la „<br />
fraţii sovietici” ?<br />
Ecce „ balada corlaciană, cu sfântă autonominaţie IO, de<br />
Voievod român, merde !”: IO, din Valea Seacă,/ Femeie săracă/<br />
Am învăţat slova/ Aici, în Moldova/ Şi multe-am aflat/ Că s-au<br />
întâmplat/ Şi-am aflat că unii/ Ne pregătesc funii/ Şi măcel iar<br />
vor/ Pentru punga lor/ Iară ne gătesc / jugul ciocoiesc”...<br />
Dară să se ştie / frunză iasomie/ Şi să afle toţi/ Bogătani<br />
şi hoţi/ Câţi au mai rămas/ De aşteaptă glas/ Că acuma ştim /<br />
Cum să ne păzim/ Holda şi feciorii/ Mustul din podgorii” Tihna<br />
şi avutul / Că-i puternic scutul...Reazem ne-a venit/ Paşnice<br />
popoare/ Din Soare Răsare/ Inima ne-au dat/ Pentru nou văleat/<br />
Să ne facem viaţa/ Cum îi dimineaţa/ Traiul să-l trăim/ Nu în ţintirim/<br />
Care-io pentru voi/ Dacă vreţi război”....<br />
Maimuţărind Mioriţa !<br />
Ia Nina Cassian Nobelu’ ?<br />
Halal! Ţintirimul Valea Seacă din Hunedoara a fost al unui Ivan<br />
botezătorul dintre strămutaţii aduşi decenii la rând cu „ Trenul<br />
Foamei” ....” Trandafir de la Moldova - Te-aş iubi dar nu-ţi ştiu slova!<br />
Confratele Ninei Cassian, cea cu gâtlejul – clitoridian, tovarăşul<br />
Beniamin, a rosti în final oracular : „ Dacă vreţi război/<br />
Anina-vi’s-ar/ Funia’n stejar !<br />
Ehee, nu orice arbore sacru, ci stejarul druidic, stejarul sub<br />
care Decebal, ultimul rege Dac, şi-a tăiat ritualic jugulara... Măreţul<br />
de unde să prevadă acum peste 2000 de ani, că Nina Cassian tocmai<br />
în jugulară are ea centrul ( lingvistic) erogenic, suprem, mai<br />
ales când îndrăzneşte a scri „ la scara una pe alta”, în limba<br />
română?<br />
Bibliografie sumară: Ian G Barbour, Bruce Kuklik, Vintilă Horia,<br />
I.F., Capra, Iuvenalie Ionescu, Roland Barthes, Angela Botez, Marian<br />
Mincu, Gheorghe Grigurcu, Virgil Diaconu, Mircea Popa.<br />
2. Paukero- Romanian pornolirism<br />
„Îndură-te, Doamne de cerul gurii mele/ de omuşorul meu,<br />
acest clitoris din gâtlejul meu/vibratil, sensibil, pulsatoriu explodând/<br />
în orgasmul limbii române”...<br />
Nina Cassian<br />
(din revista clujeană „ Tribuna” nr. 1017 2006…) sau „ din<br />
coapse articulate croită, peste gât/ Că nu te simţi întreagă când eşti<br />
scotocită/ De nu îţi gust lindicul, orişicât?”( Sebastian Drăgan )…sau<br />
:” chiloţii mi-i schimb o dată la trei-patru zile şi nici atunci nu măndur/<br />
mă simt bine în căldura cu aromă de sex şi de copil tăiat”(<br />
Elena Vlădăreanu)…sau : „ Când eram mic şi mă loveam la un<br />
deget şi mă durea tare, maică-mea mă lăsa să i-l bag în pizdă, sămi<br />
treacă”( Adrian Şchiopu)) … sau :” şi ne băgam în pivniţi prin<br />
gârlici/ Ca să ne futem dulce fii cu fici/ Şi-apoi cu-n degeţel plin de<br />
fecale/ Să desenăm pe zidurile pale/ Un milion de pule şi infiniţi<br />
lindici”( Emil BRUMARU, R.L.) …sau, ultima bâtă la un care de oafe<br />
: „ Când tusea te lasă, râgâi şi te băşeşti cu poftă, ai poate impresia<br />
că astfel trupul mai scapă de răi şi se îndepărtează de moarte<br />
Eugen Evu<br />
„( Claudiu KOMARTIN ) …Rog hârtia să scuze citatele astea ca<br />
nişte măzăriche de muşte pe vitraliu ( Parcă Manolescu avea un<br />
eseu în care făcea analogia între vitraliu şi arta poetică...Ola! ne<br />
amintim de delirul dsale din „ Contemporanul d’antan, ce mai cita<br />
din Marx, Engels şi Ceauşescu! Închidem memoria că se sparie<br />
gândul !<br />
Poeta Nina Cassian apreciata de critica <strong>literara</strong> suedeza<br />
Stockholm, Suedia/Romanian Global News joi, 27 noiembrie<br />
2008<br />
Nina Cassian<br />
Nina Cassian, careia i-a aparut o prima culegere de versuri<br />
in limba suedeza in aceasta toamna (Femeia miracol, trad. Dan<br />
Shafran, Editura Ellerströms), a trezit reactii entuziaste din partea<br />
presei literare din Suedia transmite Institutul Cultural Roman din<br />
Stockholm citata de Romanian Global News. Majoritatea recenzentilor<br />
au remarcat originalitatea poetei romance: ”<strong>poezie</strong> de<br />
clasa mondiala”, „plina de culoare, de o profunda originalitate”<br />
(Svenska Dagbladet, 21/9/08), “grandioasa si independenta”, “de<br />
o puternica senzualitate” (Boråstidning, 6/9/08), ”o scriitura proaspata<br />
si plina de culoare, demna de un public international” (Uppsala<br />
Nya Tidning, 1/9/08).<br />
Nina Cassian a vizitat pentru prima oara Suedia in luna februarie<br />
a acestui an, cand a participat la Salonul de <strong>poezie</strong> al Institului<br />
Cultural Roman de la Stockholm. In aceasta vara, Radiodifuziunea<br />
suedeza le-a dedicat Ninei Cassian si Anei Blandiana, “cele<br />
doua mari doamne ale <strong>poezie</strong>i romanesti”, o emisiune speciala.<br />
Volumul de versuri Femeia miracol a fost publicat in limba<br />
suedeza cu sprijinul Institutului Cultural Roman, prin programul<br />
TPS.<br />
Post scriptum friptum<br />
Nonagenara a intemeiat de fapt lirica porno in Romania<br />
inca din anii 1950 cand era mare cvomunista stalinista si apoi<br />
a fost in nomennclatura kurturala din Bucuresti. Nici o remuscare<br />
pentru un trecut rusinos. Acum face big succes in America<br />
ieri denigrata si e sustinuta de cercuri oculte Te pomenesti<br />
ca vrea Nobelul ! Ce straniu ca pe traseele ei apare pe aceleasi<br />
afise cu ...Ana Blandiana! Era poreclita in mod gresit Poeta<br />
Cal, e o confuzie de sex... A scris recent „memorii” cu aventurile<br />
ei erotice cu Croh Mălniceanu şi multi altii...Te<br />
pomenuiesti ca Gabi Melinescu din Sweden face lobby sa i se<br />
dea galatencei de la Porno Franco ....nobelescul ...Uau !<br />
Comment> Mitzuko Kuruzawa/ Japan<br />
Ninocika Cassian s-a născut la Galaţi în 1924...Se sparie şi<br />
mai tare gândul când cetind Jurnalul ei editat pe verzişori de bucureşteni<br />
şi elogiat în România Literară de dl Alex şi de fracturiştii<br />
multilingvişti ai Ioanei Băieţica and „ Băgău”..., înţelegi ce ravagii<br />
face memoria erotikon sans ighemonikon a unei nonagenare care<br />
era dulce dezmierdată pe Dâmboviţa cu şarmanta poreclă de „<br />
poeta cal”. Oare de ce nu poeta –iapă? Sau măcar „ poeta mânză”!<br />
Faţă de pornolirismul ei, aceste simple ironii sunt inocente, n-aşa ?<br />
vorba lui Silviu Brukhăr ot Dămăroaia.<br />
Iată cum aşa-zisa- „rezistenţă prin cultură” , sintagma bisexuată<br />
( hermafrodixă) Manolesciană ( nume real Apolzan, vezi Paul<br />
Goma) –s-a perversitatără în „ rezistenţa prin curtulă”. Cinismul<br />
acestor spurcaţi este demn de şcoala de la Socola a marxistului<br />
Brânzei, cu pacienţii derbedei.<br />
Prozeliţii Ninei Cassian din New York, au prăsit însă mulţi ca<br />
scaieţii şi limba română a <strong>poezie</strong>i este nu dor insultată, ci înjosită,<br />
nu doar de halogenii evident schizo- frenetici , ci chiar de liota falangelor<br />
fracturiste, porno- liricoide, de schimb- limbiştii autohtoni ( sic<br />
n. ).Nu vă amăgiţi, indignoşii „ R.L”-ului dir. Manolescu) asta fac, îşi<br />
... jupoaie astralul. Apropos obsesia LOR de a îi „promova” spre<br />
Nobel pentru literatură ba post mortem pe Gelu Naum, ba pe Norman<br />
Manea, ba antum pe Cărtărescu : „ Nobel eşti ? NU! Iobag !”.<br />
Voie bună, cioc Şelimbăr ! Vivat Candiano Popescu vel Ploieşti -<br />
gară !<br />
4624<br />
www.oglinda<strong>literara</strong>.ro
Change language