poezie - Oglinda literara

OMENIREA IN FATA RAZBOIULUI SI PACII
,,Pacea amestecata cu dreptatea este un
bun dumnezeiesc, iar daca una ar exista fara
cealalta, se vatama frumusetea virtutii. Noi nu
putem numai pace pe aceea care nu este
inpodobita cu dreptate ‘’.
(ISIDOR PELUSIOTUL)
Să vorbim despre pace in sensul care i-l dau termenii
uzitati in special de Noul Testament.Si pentru ca rostim cuvantul
pace si vis-a-vis se afla cuvantul razboi vom incerca
in cele ce urmeaza sa tratam aceste doua notiuni sprijinindune
pe texte biblice care sunt calauza crestinilor si pe texte
istorice ce nu pot fi contestate de necrestini. In crestinism cuvatul
pace are un sens mai plin ,mai profund iar mesajul cel
transmite acest cuvant este de profunda icarcatura
eshatologica.
Pornind de la una din cele noua fericiri,ce constituie pilonii
liturghiilor crestine,(fara a intra in exegeze dogmatice)observam
ca textul de la Mt V 9 ‘Fericiti facatori de pace
ca aceia fii lui Dumnezeu se vor chema ‘ observam cat de
inalt acest calificativ pe care Mantuitorul Iisus Hristos il
acorda celor ce fac pacea .Celelalte opt fericiri impreuna nu
contin acest extraordinar atribut de oameni ce se ridica pana
la valoare Fiului Lui Dumnezeu .
In istorie razboaiele se pot declara a fi imposibil de inventariat
,si nu dupa fiecare razboi a urmat pace ;unele razboaie
au durat chiar secole altele zeci de ani dar cele mai
lungi au fost cele ce au ‘ars ‘mognit, forma de convietuire a
popoarelor ,,modus vivendi’’ si cel mai recent asa zisul razboi
rece .
Se cunosc o multime de inclestari, batalii, razboaie iar in
penultimul secol cele doua grozavii mondiale care au facut
zeci de milioane de victime.Unul dintre cei mai reputati sociologi
din lume a carui voce este o autoritate in materie(Alvin
Tofler)incerca sa defineasca razboiul in urmatoarele cuvinte
:,,nu cunosc nici o monstruozitate mai impardonabila
decat sa lovesti in cineva pe care nu-l cunosti si mai mult
decat atat,ce nu ti-a facut nici un rau ;nimeni si nimic nu
poate ierta varsarea sangelui ,nimeni nu cere moartea si nimeni
nu are dreptul sa ia viata...razboiul este cea mai absurda
fapta care apasa din greu constiinta popoarelor’’.
Nu ne-am propus sa amintim toate aceste ,,monstruozitati’’
care au brazdat omenirea de-a lungul istoriei ei dar pentru
ca se pare ca spusele lui Murphy :oamenii invata din
istorie ca oamenii nu invata din istorie, au valabilitate si azi ,
in cuvantul nostru voim sa tragem un semnal de alarma ,intrucat
si azi ca-n totdeauna pacea omenirii este in primejdie.
Este bine cunoscut faptul ca forta recurge la forta,teroarea
recurge la teroare ,fiecare din ele cautandu-si justificare
in aforisme dictoane adagii de drept exemplu :extrema
extremis nititur rationibus(in cazuri extreme ultima ratiune
este extrema ;in cazul nostru ne ingaduim sa facem observatia
ca toata diplomatia lumii nu aduce rezultatul social pe
care-l aduce cuvantul Scripturii :Mt.V ,25 ,,Invoieste-te cu parasul
tau degraba cata vreme esti cu el pe drum ca nu cumva
parasul sa te dea judecatorului si judecatorul slujitorului temnitei
si sa fii aruncat in temnita’’ ;Lc.II,14 ,,slava intru cei de
Sus lui Dumnezeu si pe pamant pace intre oamnei bunavoire.Este
cantecul care vine din ceruri din gura ingerilor
atunci cand s-a nascut Mantuitorul. In.XIV,27 ,,pace va las
pacea Mea v-a dau :insa Eu v-o dau nu cum v-o da lumea.Sa
nu se tulbure inima voastra,nici sa se inspaimanteze’’ ;
Rom.II ,10 ,,marire cinste si pace
orisicui lucreaza binele, dupa
cum mai intai iudeului , tot asa
elinului’’ ;Efes.II ,15 ,,Vrajmasia,
desfintand in trupul sau ,legea
poruncilor si invataturile ei ca
intru sine , pe cei doi sa-i zideasca
intr-un singur om nou si
sa
intemeieze
pacea’’.Colos.III,15 ,,si pacea lui
Hristos intru care ati fost chemati
ca sa fiti un singur trup, sa stapaneasca
in inimile voastre ;si
dovediti-va multumitori’’. Evrei
ESEU
Riad Awwad
VII,2 ,,Melchisedec, - caruia Avraam i-a dat zeciuiala din
toate – se talcuieste mai intai inparatul dreptatii apoi el este
si imparat al Salemului , ceea ce insemneaza inparatul pacii’’.
Evrei XII, 11 ,,orice mustrare, la ceasul ei , nu pare ca e de
bucurie ci de intristare, dar mai pe urma da celor incercati cu
ea roadele pacii si ale dreptatii ‘’. Evrei XIII, 20 ,,iar Dumnezeul
pacii Cel ce prin sangele vesnicului legamant a sculat
din morti pe pastorul cel mare al oilor, pe Domnul nostru
Iisus. Iacov III,17 ,,iar intelepciunea cea de sus intai este curata,apoi
pasnica,blanda,ascultatoare,plina de mila si de
roade bune, neindoielnica si nefatarnica. Apocalipsa I,4
,,Ioan celor sapte biserici care sunt in Asia : Har voua si pace
de la cel ce este si cel ce era si cel ce vine si de la cele sapte
duhuri, care sunt inaintea scaunului Lui’’.
Si pentru ca veni vorba despre Asia , ne ingaduim, fara
a fi patetici , sa facem o intrebare : in ce stadiu s-ar afla tarile
din Orientul Mijlociu, daca ,,focul’’ ce nu s-a stins de patru
mii de ani ar fi fost inlocuit de pace ?-Socotim ca aceste tari
ar fi egalat civilizatia Japoniei !
Si mai departe, ne intrebam daca sumele investite pentru
inarmare, in timpul razboiului rece ar fi fost folosite in scopuri
umane, cati locuitori ai planetei ar fi fost scapati de la
pieire ?
Hristos insusi este pacea noastra.Pacea s-a binevestit
ca ceva obiectiv, darul de sus si ca intrupata sau personificata
in Hristos, care a vestit < Evanghelia Pacii>.Pacea este
de asemenea si o , dar nu un simplu dar,
ci si o virtute, ca rezultat al conlucrarii eforturilor crestinului cu
Harul Domnului-El alaturandu-i credinta si faptele bune.
Pacea este o binecuvantare, o urare sau o rugaciune si chiar
o formula de salutare cu care incheie sau incep apostolii
epistolele lor, asa cum ii invatase Mantuitorul : ,,in orice casa
veti intra – spune Iisus ucenicilor cand ii trimite in lume la propovaduie
- intai ziceti :Pace casei acesteia. Si de v-a fi acolo
un fiu al pacii pacea voastra se v-a odihni peste el, iar de nu
se v-a intoarce la voi’’.
Pacea fiind un dar de sus, Dumnezeu o poate lua cand
voieste, daca lumea n-o merita. Asa i s-a descoperit Sfantului
Ioan Evanghelistul, care scrie :,,Cel ce sedea pe calul rosu
i s-a dat sa ia pacea de pe pamant ca oamenii sa se junghie
intre ei; si s-a dat o sabie mare.’’
In cele trei liturghii crestine ecteniile de inceput cer
pacea de la Dumnezeu ;este bunul cel mai de pret de care
acum ca-ntotdeauna, are nevoie omenirea. Iar conducatorii
vremelnici ai lumii au datoria s-o infaptuiasca. Nadajduim ca
lucrand inpreuna pentru pace si dreptate ,furtuna care bantuieste
amenintatoare asupra lumii, va fi potolita , va triumfa
intelepciunea si ratiunea asupra ororilor ce le-ar aduce razboiul.
www.oglindaliterara.ro 4603