poezie - Oglinda literara

More documents

Recommendations

Info

POEZIE IOANA TRICĂ Vremea cu faţă străină Era un drum răsucit ca o aducere-aminte pe care plecam în fiecare seară culori de piatră şi lemn desenau umbre peste chipul lumii prins în unghiurile mişcătoare ale vremurilor un vis închis într-o scoică de gheaţă din depărtare vremea cu faţă străină mă privea dintr-o ţară străină. Câteodată doar vântul câteodată doar vântul ne spulberă iluziile ca zăpada pe crengile goale câteodată nici el se aprinde o lumină adâncită în orele vii sunătoare gesturile de alint ni s-au terminat cobori în placida ta aşteptare ca-ntr-o celulă căptuşită cu vată un fond stins de cuvinte te-mpresoară neutru între tine şi cei de afară trec corăbii cu pânzele arse şi fum de zăpadă se-adună în cer Ţările interioare încă mai pluteşti cu ochii-nchişi prin ţările interioare urmăreşti flăcările reci ale oglinzii şi taci. o haină de tăcere maiestuoasă şi lungă îţi ţine de cald toată ziua călătoreşti prin ţările interioare într-un timp mereu inversat luminile se sting una câte una şi mai apuci să vezi că ultima care se desprinde din cer este luna. Ca o durere respinsă femeia aceea ca o durere respinsă era muzica era somnul şi liniştea dormea în visele lui ca un şarpe al casei, învăluită-n iubire neînţeleasă ca moartea Până la umilinţa deplină nu… tu nu trebuie să mori ca să aştepţi mereu treaz răsărituri scufundate-n culori şi în ape cu faţa întoarsă dinspre mare spre munte nu trebuie să mori niciodată ca să vezi liniile albe desăvârşindu-se-n cerc să trăieşti înspăimântătoarea luciditate a lui Stig Dagerman până la capăt până la umilinţa deplină ELENA ARMENESCU Dor de început Albastrul acesta tulburător Cheamă spre un ciudat zbor Nebănuită poartă se deschide acum Sub sceptrul minunatului gând bun Lumina ferecată a cuvântului Alunecă pe zidurile înţelesului Tristeţile cad pradă unui flaut doar Ochi imenşi visează în zare un altar Aripi de îngeri m-ating şi preschimb Cântecul în săgeată fermecată, nimb Chemător mă face să-l urmez biruitor In grădina areolată de vise, de dor. Mi-e dor de o călătorie spre început Ca seminţei galopul spre viitorul fruct! Cântec frânt M-ai coborât în iarnă, mi-ai jefuit lumina Şi m-ai furat de o răsărită poartă Cântecul meu frânt rătăceşte, rătăceşte Dar nu va muri, neatins călătoreşte Spre miraculoasa mea stea răbdătoare Care m-ademeneşte-n cercuri rotitoare. Fascinante, nevăzute păsări din abis Mă locuiesc, mă trezesc fulgerator ca-n vis Şi mă ivesc parcă zidindu-mă din ele Din tâmplă-mi izvorăşte iarăşi căutarea In irizări de diamant aprins văd deşertăciune Simt cum mă traversează val de rugăciune. Mă –nalţ în aşteptare ca o pădure în adieri Spre ochiul începutului râvnitei primăveri! Drum neştiut Nomazi ce colindă iubirile, de n-am fi devenit Despre noi înşine n-am fi ştiut aproape nimic Trandafiriul cerului, freamătul sălbatec Logodna soarelui cu polenul lunatec Temeliile munţilor, neverosimile tipare Treptele, paşii cometelor, ai stelei polare Aromele încifrate în patima ierburilor Murmurul nedesluşit al izvorului cerbilor Ce urmază să ne scalde azi şi totdeauna În extazul azurului când trăirea-i numai una Adieri lângă tâmple ne torc poveştile, sensul Toate ştiu unde le duce împărăteşte mersul. Toate cunosc regala , adevărata cale Noi nu ştim drumul de-i cădere sau urcare! 4644 www.oglinda<strong>literara</strong>.ro
Debandada a fost o nebunie. Lovitura dată de noi a constat în a-i lăsa să treacă forţe cât mai multe ca să aibă pericolul în spate. N-au avut prudenţa să-şi facă un cap de pod. Credeau c-au isprăvit-o cu românii. Odată acţiunea principală fiind zdrobită celelalte atacuri au încetat de la sine. Au început să se retragă. Noi am ajuns în faţa Solnocului. Aici au minat podul şi l-au azvârlit în aer. Pontonierii noştri au făcut alt pod şi-au preparat locul unde trebuia făcut podul şi în acelaşi timp s-au concentrat în acest loc şi diviziile ce urmau să treacă Tisa. Când totul a fost pregătit, în timpul nopţii, în zorii de ziuă s-au aruncat podurile şi am început trecerea. Inamicul voia să ne facă figura: Şi-a concentrat forţele înspre Abony, Czegled Keskemeti, lăsând drumul spre Budapesta liber, cu intenţia de a ne ataca în flanc şi în spate atunci când noi am înainta spre Budapesta. Noi i-am descoperit intenţiile şi le-am tăiat toate comunicaţiile cu Budapesta prin cavaleria noastră ce lea căzut în spate, în acelaşi timp grupul de manevră dând atacul în direcţia Abony unde a capturat două divizii bolşevice, în timp ce un alt detaşament tăia liniile de retragere a trupelor inamice ce se găseau la Tokay şi Miskoltz. În total au fost în ziua aceea 3 divizii capturate, iar a doua zi, restul, la Czegled şi Keskemet. Apoi, imediat am trimis trupele Diviziei I Vânători la Budapesta urmate de Divizia II Vânători, precedate de cavalerie şi patrule. În seara de 3 august, e drept, a intrat în Budapesta, hazardându-se, brigada IV roşiori sub comanda generalului Rusescu. Ocupaţiunea unui oraş însă, e efectivă când intră infanteria. La barieră s-au făcut somaţii de generalul Mărdărescu. A venit ministrul de război din partea primului ministru Peydl spunându-ne că nu garantează de trupele din cazărmi. În oraş au defilat trupele Diviziei I Vânători şi pe urmă am procedat, la ocuparea tuturor localurilor principale, Palat, Ministere, etc. Am făcut patrule. Imediat le-am arătat ungurilor bunăvoinţă şi mărinimie împărţindu-le 70 de mii de pâini şi hrană pentru populaţie. Grupe de lucrători de mine, au venit in corpore la General Mărdărescu şi l-au rugat să trimite trupe din regat că ei n-au încredere în garda lor. DOCUMENTE OFICIALE Contraofensiva română din iulie 1919 contra forţelor maghiare şi ocuparea Budapestei. I. Consideraţii generale După înfrângerea armatei maghiare, prin ofensiva armatei române din cursul lunii aprilie 1919, situaţia guvernului comunist maghiar se zdruncinase mult în interior. La aceasta mai contribuia şi situaţia îngrijitoare de pe frontul cehoslovac, căci în timp ce trupele române, prin acţiunea ofensivă din aprilie, se apropiase de Tisa, trupele cehoslovace, care ocupau între Dunăre şi DESROBITORII Radu Cosmin (urmare din numărul anterior) Carpaţii păduroşi linia demarcaţională nord Vacz (pe Dunăre) nord Budapesta-râul Ipoly-Losoncz-Ungvar, înaintează pe toată frontiera spre sud, în direcţiile Csap-Salgotarjan-Miskolcz. În ziua de 1 Mai, grupul de vest cehoslovac ocupa localitatea Fülek (sud-est Losoncz), în timp ce un alt grup de forţe, rutean, la est, sub comanda generalului Henoque, ocupau linia Csap-Miskolcz- Ozd, făcând legătura cu trupele noastre din regiunea Csap-Muncacs şi cu cele din capul de pod de la Tokay. Ameninţarea directă a capitalei Ungariei determină comandamentul armatei roşii maghiare să-şi îndrepte toate sforţările contra frontului cehoslovac. Se mai atribuie guvernului sovietic maghiar şi intenţia, ca, după distrugerea forţelor cehoslovace, să-şi deschidă un coridor înspre nord-est, cu scopul de a restabili legătura cu guvernul sovietic de la Moscova, care susţinea materialmente şi moralmente regimul comunist din Ungaria. Această legătură fusese întreruptă prin ocuparea de către trupele cehoslovace a liniei Miskolcz-Ungavar-Muncacs. Luptele durează în a doua jumătate a lunii mai şi în prima jumătate a lunii iunie. Trupele cehoslovace, inferioare în număr, nu pot rezista şi sunt nevoite să se retragă, iar trupele ungare înaintează şi ocupă linia Kaschau-Eperjes, continuând acţiunea şi nord de această linie. Faţă cu înaintarea continuă spre nord în Cehoslovacia a trupelor roşii. Conferinţa de pace intervine energic, iar guvernul sovietic ungar este obligat să cedeze somaţiei ce i s-a făcut de către Consiliul suprem aliat, acceptând la 23 iunie condiţiunile armistiţiului şi retragerea la 15 km. sud de vechea linie de demarcaţie. Succesele militare contra cehoslovacilor, cât şi înăbuşirea contrarevoluţiei încercată la Budapesta, ridică moralul trupelor roşii, care din zi în zi devin mai agresive faţă de români. Guvernul comunist, pentru a-şi asigura consolidarea în interior şi mărirea prestigiului în afară, are nevoie şi de succese contra românilor. În acest scop, utilizează, ca pretext refuzul guvernului român, de a trata cu guvernul comunist maghiar, precum şi refuzul categoric de a se retrage armata română pe linia de demarcaţie stabilită de Conferinţa de pace, ce pare că li s- ar fi promis odată cu oprirea acţiunii lor contra cehoslovacilor. Profitând de răgazul acordat de armistiţiul cu cehoslovacii, odată cu noua grupare, o parte însemnată din forţele devenite, disponibile de pe acest front, împreună cu alte unităţi din rezervă, organizate din nou, sunt transportate şi concentrate pe frontul român. Totodată, se procedează cu febrilitate la completarea armatei, căreia îi măreşte efectivul prin noi recrutări şi crearea de noi unităţi, prevăzând-o cu toate mijloacele moderne şi serviciile necesare. La sfârşitul primei jumătăţi a lunii iulie, comuniştii dispun de o armată destul de puternică, înzestrată cu un bun material de infanterie şi o puternică artilerie, care cuprindea şi unităţi suficiente de artilerie grea de 150 mm., 305 mm. şi chiar câteva piese de 420 mm. (care, însă, n-au fost întrebuinţate). RESTITUTIO II. Gruparea forţelor inamice în vederea acţiunii ofensive contra românilor. Din informaţiile obţinute înainte de pronunţarea atacului şi care au putut să fie controlate şi completate prin interogatoriile luate prizonierilor, din documentele capturate, cât şi din alte surse, constituirea organică a fostelor armate roşii maghiare era următoarea: - Corpul I armată, cu postul de comandă la Czegled, era compus din 3 divizii: Divizia II-a, Divizia VII-a şi Divizia VI-a. - Corpul II armată, cu postul de comandă la Siofoc, vest de Dunăre (în formaţie), era compus din 3 brigăzi independente, de grăniceri şi Divizia VIII-a. - Corpul III armată, cu postul de comandă la Hatvan, compus din Divizia I-a, Divizia V-a şi 2 brigăzi independente de secui, aflate în regiunea Tokay. - Corpul IV armată, cu postul de comandă la Budapesta, compus din 4 divizii: Divizia III-a, Divizia IV-a şi 2 divizii de lucrători, în regiunea Budapesta. După informaţiile cele mai de încredere, efectivul total al armatei roşii ungare, se ridica la aproximativ: - 170 batalioane, cu un efectiv de 80-90.000 arme, 127 companii mitraliere cu 964 piese. - 90 baterii artilerie de toate calibrele, cu un total de 327 guri de foc. - 10 escadroane - 9 trenuri blindate - 13 companii pioneri - 10 companii aviaţie (40 aparate) Aproape toate aceste forţe au fost aduse pe frontul român şi anume: Diviziile 1, 2, 3, 4, 5, 6 şi 7, iar după unele informaţii ar fi fost transportată şi Divizia 8-a de la vest de Dunăre. În total 8 divizii, plus 3 brigăzi independente şi un detaşament mixt puternic. În ajunul acţiunii, aceste forţe erau grupate * : a) La nord, în regiunea Tokay-Miskolez, un grup de forţe constituit din: - două brigăzi independente de secui şi lucrători, grupate în regiunea Kirely Helmecz-Tokay. - detaşamentul Santo, de tăria unei divizii şi un regiment infanterie în regiunea Tokay şi sud Tokay. - toate aceste forţe erau în linia I-a pe Tisa. - divizia I-a roşie în rezerva grupului, în regiunea Miskolez. b). Un grup de forţe în regiunea Szolnok, cel mai puternic,şi, care urma să dea lovitura principală era constituit din 3 divizii: - divizia 7-a şi l-a, pe Tisa, în regiunea Szolnok. (continuare în nr. viitor) www.oglinda<strong>literara</strong>.ro 4645
Page 2 and 3:
Coperta 1: Peştişorul-tablou art
Page 4 and 5:
SIMPLE PRECIZĂRI CELE DOUĂ LITERA
Page 6 and 7:
PULS Deunăzi, mi-am amintit de una
Page 8 and 9:
ESEU 4556 Reconstituirea unui succe
Page 10 and 11:
ISTORIE LITERARĂ trebuie înţelea
Page 12 and 13:
POEZIE VASILE GHINEA IULIAN BARBU F
Page 14 and 15:
ATITUDINI Un fals filosof al religi
Page 16 and 17:
NOTE DE LECTURĂ Rolul jurnalistulu
Page 18 and 19:
INTERVIU Interviu cu George Stanca
Page 20 and 21:
NOTE DE LECTURĂ Printre crini şi
Page 22 and 23:
JURNAL DE BIBLIOTECĂ Biserca San P
Page 24 and 25:
INTERVIURILE MELE „NU VREAU ŞI N
Page 26 and 27:
RESTITUTIO zau vremea scrierilor p
Page 28 and 29:
JURNAL NECONVENŢIONAL Actualitatea
Page 30 and 31:
ESEU ÎNŢELEPCIUNE ŞI VICLENIE F
Page 32 and 33:
POEZIE Brabhjot Kaur Poezie indian
Page 34 and 35:
INTERVIU INVENTAR LITERAR Sorin Ion
Page 36 and 37:
ESEU IUBIRE ÎN INDIA Sumar şi ref
Page 38 and 39:
ATITUDINI MARIN IFRIM: TRILOGIA EFE
Page 40 and 41:
AESOTERICAE Informaţia Tradiţiei
Page 42 and 43:
AVANGARDA RUSĂ 4590 CAVALERUL TRIS
Page 44 and 45:
ADNOTĂRI Alături - restaurantul
Page 46 and 47: 4594 PAUL SPIRESCU DUHOVNICEASCĂ N
Page 48 and 49: ROMÂNII DE LÂNGĂ NOI UN LIRIC RE
Page 50 and 51: ATELIER De ce nu a fost scris marel
Page 52 and 53: ATELIER Ultima primăvară a lacrim
Page 54 and 55: EVENIMENT Eugène Ionesco - 100 ans
Page 56 and 57: ATELIER O ISTORIE A LITERATURII ROM
Page 58 and 59: ATELIER Viorel Dinescu - Erosul şi
Page 60 and 61: ISTORII DE PE BLOG Creştinii româ
Page 62 and 63: DANIEL MUREŞAN 5 . JENA ÎNGERILOR
Page 64 and 65: DEZVĂLUIRI era internat la Gătaia
Page 66 and 67: LABORATOR Secretele capodoperelor 4
Page 68 and 69: REMEMBER Holocaust: Tinerii întrea
Page 70 and 71: PROZA De veghe Ecouri stinse de gus
Page 72 and 73: ESEU Panait Istrati, căutătorul d
Page 74 and 75: TEATRU Personajele: - CUCU: După v
Page 76 and 77: SCRIITORI ÎN AGORA (urmare din num
Page 78 and 79: EVENIMENT PREMIERĂ DE MARE SUCCES
Page 80 and 81: ESEU NOII PRECUPEŢI 4628 Adrian Ga
Page 82 and 83: ESEU viaţă de un dor nemărginit
Page 84 and 85: PROZĂ IEDERA - fragment de roman -
Page 86 and 87: REVIZUIRI Lăsaţi moaştele mitrop
Page 88 and 89: MAPAMOND O clipă în cer 4636 Aure
Page 90 and 91: IMPORTANT Prof.Dr. în istorie Augu
Page 92 and 93: CONSEMNĂRI * * * Maria, Teresinka,
Page 94 and 95: LECTOR Un poet cu revelaţia cuvint
Page 98 and 99: VARIA Beton şi sticlă România se
show all

poezie - Oglinda literara

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?