poezie - Oglinda literara

More documents

Recommendations

Info

LECTOR Un poet cu revelaţia cuvintelor Cu volumul de poezie „Muzeul cu nemărginiri” apărut la Ed. Ramuri, Craiova, 2006, Florea Miu, poetul din Alexandria, poate fi decriptat de către cititorii săi, ca fiind un poet cu un evident tangaj hedonist între lumea exterioară a fiinţei şi lumea interioară a sufletului, între realitate şi oniric cu unele accente elegiciace. Poate fi perceput ca un poet care priveşte lumea prin bagheta magicianului căutător şi el de drumuri ascunse ochiului, pentru care visarea nu este utilizată doar ca monedă de schimb între realitate şi irealitate, la alţii. Cartea sa de poezie, e dacă vreţi, târgul poetului cu acest mod de scufundare în sine, pentru a găsi noi resurse lirice, noi valenţe gândirii poetice. Pe marginea norului (iată şi un nor locuibil), poetul vrea să le facă loc tuturor. Suntem ca şi invitaţi la spectacolul pregătit de poet: „sunt întoarcerea într-o casă/ cu ferestrele sparte” – şi înţelegem, că poetul va veni cu lucruri noi într-o lume poetică empiristă care nu mai oferea nimic. („S-au trezit în mine cuvintele:/eu gândesc într-un fel/şi ele spun altceva”). Pare interesant ce ni se poate oferi dincolo de acel zid care tot „creşte din privirile sale”. Călătoria feciorului de împărat, cel neascultător de puterea cuvintelor, a şi început prin acest muzeu cu nemărginiri, în care: „De-o viaţă tot sap nevăzutul/cum aş săpa într-o stea...” pentru că „aici sunt toate/cele neîntâmplate:/câinele care latră în vis/şi cântecul privighetorii/ucis”. Ajuns aici, ar vrea să se întoarcă, ştie că a ajuns „atât de departe”, însă este „(era) foarte târziu”. De aici, din acest muzeu cu nemărginiri, poetul va trimite celor dragi câteva gânduri-poeme: fetei sale „din întâmplări cereşti” Cristina; tatălui - pentru că „din mâinile lui s-au născut /păsări de lut”; mamei (să nu-şi piardă încrederea „că n-am murit de tot”); ne va trimite şi nouă, gânduri-realităţi despre „câinele din vis”, „castelul de la marginea zilei”etc... şi aflăm şi rostul acestor gânduri: „umblă moartea printre cuvinte/şi nimeni nu ia aminte -/are un aer aparte, e tristă/această moarte suprarealistă...”. E cert: poetul are „o poveste de spus” din acest muzeu cu nemărginiri, în care se întâmplă şi lucruri nemaiîntâlnite; vâslesc unii „printre nisipuri ca şi arborii,/să care vântul dintr-un loc în altul” şi unde cad frunzele din arborii memoriei „de parcă-n minear plânge Dumnezeu!”. Florea Miu, are în acest volum de poezie şi un gust spre epicitate. Percepţia sa despre lume, este cea pe care lumina o dă prin reflex din lentila îndreptată asupra întâmplărilor trăite, iar cuvintele sunt puse să transmită doar imaginea gândurilor. Cât de departe va străbate poetul, drumul întins firului Ariadnei mitologice, prin labirintul întâmplărilor din acest muzeu cu nemărginiri? Va fi „foarte târziu” şi Tudor Cicu pentru cititorul care deja a luat loc pe marginea norului stingher, aşezat în mireasma de floare a poeziei lui Florea Miu, se va simţi confortabil să călătorească prin labirint împreună, pentru că poetului acesta, „păsări” îi cântă prin oase. Cu cel de-al doilea volum de poezie „Partea cealaltă. Somnul şi cuvintele” ediţia II-a, apărut la aceeaşi editură în 2007, vom pătrunde în galaxia poeziei lui Florea Miu, în zariştea poetică de care amintea Blaga, şi vom descoperi noua vocaţie a poetului: aceea de a fi avut într-o bună zi revelaţia cuvintelor. Ar fi de redat în întregime, poemele „Partea cealaltă” , „Paznicul întrebării” etc... însă din curiozitate pentru cititor, îi vom lăsa şi lui revelaţia unei astfel de rostiri. O spune cu sinceritate lirică însuşi poetul: „Numai ochiul este de vină/că vede prin întâmplări”. Şi mai departe: „Nu pentru mine lumea e făcută/mă uit şi eu prin gardul întâmplării/ca să văd nesfârşirea”. Florea Miu, este în acest volum „paznicul întrebării” ce „adună furtuna”, un poet grăbit care n- a cerut „nimic niciodată”. El numai a dat: „am multe să vă spun – chiar acum!,/pentru că mai târziu nu se poate”. Fluxurile şi refluxurile poematice din acest nou volum, în limitele codificate ale limbajului poetic, îi vor surprinde şi pe alţii prin intuiţia şi iradierea cuvântului cheie, desferecător de frumuseţi spirituale şi, transmise astfel şi nouă. 4642 Indicii de manipulare... (urmare din pag. 4641) www.oglindaliterara.ro pune pe tapet şi ideea mult agitată mediatic a aşa-zisului antisemitism românesc: “pentru că noi toţi am avut, şi din păcate mai avem încă… pusee de xenofobie” (Cu faţa spre trecut, 2005, p.500). Ion Varlam observa cu justeţe că propaganda de stânga a pus pe seama naţionalismului, simplu aspect accesoriu al hitlerismului, toate fărădelegile prin care rasismul german anti-semit nu s-a deosebit prin nimic de totalitarismul comunist de extracţie rusească (5): “prigoana politică, teroarea ideologică, generalizarea torturii si exterminarea în masă”. Din cercetările lui Cicerone Ioniţoiu aflăm că mercenarii ocupantului sovietic au ucis în România cca. 200000 (douăsutedemii) de deţinuţi politici prin torturarea sistematică a oamenilor ajunşi piele şi os acuzaţi a fi “bandiţi legionari” (Mircea Vulcănescu, George Brătianu, Costache Oprişan, Traian Brăileanu, Vasile Voiculescu, decedat în urma torturilor la scurt timp după graţiere etc.). Totalul românilor închişi în două zeci de ani pe diferite termene, în timpurile de “pace” care-au urmat Yaltei se pare că a fost de cca. 2 milioane de oameni (v. Românii în ştiinţa şi în cultura occidentală, Ed. Davis, 1992. p.207). Intr-un articol din rev. Convorbiri literare (nov. 2008) Ion Papuc definea propaganda de dreapta din Regatul României prin accentul pus pe latura naţionalismului organic postulat de N. Iorga, Nae Ionescu, Mircea Vulcănescu(6), etc. Cu exemple alese magistral din poezia lui Aron Cotruş, Horia Stamatu, Mircea Vulcănescu, etc, eseistul sublinia excelenţa estetică a produselor propagandei de dreapta în comparaţie cu producţiile caricaturii de naţionalism dinainte de 1989. La un moment dat el stăruie asupra unei poezii axată pe o tragedie întâmplată aevea, un fapt istoric distilat într-o creaţie poetică a lui Horia Stamatu pe care Ion Papuc are capacitatea de a o înţelege şi a o prezenta întro perfectă adecvare a formei poetice cu conţinutul ideatic nedesprins de poezia religioasă pe care autorul avea s-o scrie în exil. Si totuşi, când a compus versurile Acatistului, nici Horia Stamatu (autorul) şi nici poetul matematician care punea Acatistul lui Moţa şi Marin printre capodoperele poeziei româneşti, nu au avut în minte finalitatea vreunei propagande politice. Cum nici Ion Papuc nu a scris vreunul dintre remarcabilele sale eseuri ca să facă manipulare post-decembristă. Note: 1. De pildă, spre a se inocula impresia că România este un fel de Belgie cu vreo 40 % minoritari si 60% majoritari, în presa franceză de după 1990 s-a publicat informaţia falsă că în România ar exista o minoritate maghiară de 8 milioane, umflând cei aprox. 1,5 mililoane de unguri (cca 6% din populaţia ţării). Rectificarea s-a făcut tot printr-o minciună, nepărăsind direcţia îniţială a manipulării: de data aceasta s- a dublat numărul real al minoritarilor.Tipărită într-o casetă minusculă, în erată s-a scris că ar fi fost o eroare de tipar prin care 3 a fost înlocuit cu 8. 2. v. Refăcând peste ani ceva din atmosfera stalinismului din Tribunalele “poporului”, groaza pe care i-a trezit-o lui Andrei Pleşu răsfoirea revistei “Buna Vestire” (8 sept. 1940-23 ian. 1941) la care C-tin Noica a fost prim redactor mergea mână în mână cu inocularea imaginii unui Noica “salvat prin suferinţă”, adică prin binemeritatele schingiuiri din timpul anchetelor, prin bătăile, foamea şi frigul din puşcăriile generalului N.K.V.D Boris Grunberg, alias Nikolschi, întrucât se făcuse vinovat de cufundarea în mocirla din jurul revistei “BunaVestire” (v. filmul despre Noica, precum şi lăbărţata emisiune de la TVR-Cultural din 16 ianuarie 2009). Iată titlurile celor 11 articole publicate de Noica în “Buna Vestire”: Credo (8sept. 1940); Eşti necinstit sufleteşte (12 sept. 1940); Si viaţă fără de moarte (15 sept. 1940); Anul I, ziua I-a (17 sept. 1940); Pentru cel care nu înţelege(18 sept.1940); Ierusalime, Ierusalime (19 sept.1940); 10001 (20 sept. 1940); Nae Ionescu (21 sept.1940); Sufletul cetăţii (24 sept. 1940); Nu suntem contemporani (28 sept. 1940); Sînteţi sub har (4 oct.1940). Pe 5 octombrie ţine la Radio conferinţa: Limpeziri pentru o Românie legionară. Sub şocul ciuntirii României, înaintea articolelor din “Buna Vestire”, publicase numărul unic al rev. “Ad sum” (2-5 sept. 1940), scris în totalitate de Noica (Sunt de faţă; Veac de colectivitate, aşadar veac de elită; Gânduri despre marea trecere; Spiritualitate şi moarte; Moartea spirituală a timpului nostru prin primatul auxiliarului; Însemnări; Pentru cei ce vor să fie de faţă, etc). Prevăzând evenimentele apocaliptice din vara anului 1940, Mircea Eliade îi scrisese lui Alex. Rosetti de la Londra unde era ataşat de presă al Legaţiei României: “Timpurile sînt grele, dar nădejdea mea în permanenţa valorilor spiritului este mai fierbinte ca oricând. Un singur lucru e indestructibil: spiritul. Siguranţa aceasta mă linişteşte şi aştept împăcat apocalipsul” (M. Eliade, 7 iunie 1940).
EVENIMENT Clubul Rotary în acţiune Pentru conformitate: Liviu Ţigla In ziua de 6 mai 2009, la sediul Bibliotecii din Bulevardul Republicii, Focşani s-a deschis o SALĂ MULTIMEDIA cu sprijinul rotarienilor vrânceni al cărui preşedinte Doru Simiz, am avut plăcerea să-l cunoaştem. Prezent la manifestare, domnul Mircea Diaconu, vicepreşedinte Consiliul Judeţean Vrancea a felicitat în mod deosebit pe domnişoara directoare Teodora Fântânaru pentru dinamismul şi originalitatea acţiunilor întreprinse rugând mass-media să menţioneze utilitatea unor asemenea gesturi chiar şi în vreme de criză. La rândul ei, directoarea bibliotecii a ţinut să mulţumească colegilor şi voluntarilor care au contribuit nemijlocit la fiinţarea Sălii Multimedia, înmânând totodată şi o diplomă doamnei Ana Maria Cătănoiu, responsabila de drept al întregului program. Şi în timp ce se felicitau reciproc, scriitorul Gheorghe Neagu, prezent şi el la manifestaţie, a spus: - „Ce se introduce în aceste calculatoare, care stau la dispoziţia copiilor? Şi tot el a răspuns: scrieri. - Şi cine face scrieri a adăugat Gheorghe Neagu – scriitori, şi-a dat el răspunsul – şi ce fac scriitorii vrânceni? Se adună la sinagoga din oraş, caută sponsori şi nu găsesc, se uită la diversele întâmplări aşa zis culturale, care nu duc lipsă de fonduri şi rabdă. Oare n-a venit vremea domnilor, să vă îngrijiţi puţini şi de soarta acestor oameni ai comunităţii? – Stiu eu ce vrea domnul Neagu,refrerindu-se probabil la refuzul dumnealu de a mai sponsoriza cu 500 de lei pe luna revista noastra.Poate o să facem un program, a adaugat mai mult şoptit, domnul Doru Simiz, preşedintele Clubului Rotary. Pe faţa domnului Gheorghe Neagu se citea doar tristeţe şi neîncredere. Să sperăm că o îmbunătăţire a condiţiei de scriitor, în judeţul Vrancea va aduce puţin soare şi în inimile adevăraţilor creatori de frumos din această parte a ţării luand exemplul altor comunitati,unde se scot reviste sub patronajul institutiilor,scriitorii fiind salariati si nu proprietarii revistelor de cultura.Oare este Vrancea incapabila sa-si onoreze creatorii??? Reporter www.oglindaliterara.ro 4643
Page 2 and 3:
Coperta 1: Peştişorul-tablou art
Page 4 and 5:
SIMPLE PRECIZĂRI CELE DOUĂ LITERA
Page 6 and 7:
PULS Deunăzi, mi-am amintit de una
Page 8 and 9:
ESEU 4556 Reconstituirea unui succe
Page 10 and 11:
ISTORIE LITERARĂ trebuie înţelea
Page 12 and 13:
POEZIE VASILE GHINEA IULIAN BARBU F
Page 14 and 15:
ATITUDINI Un fals filosof al religi
Page 16 and 17:
NOTE DE LECTURĂ Rolul jurnalistulu
Page 18 and 19:
INTERVIU Interviu cu George Stanca
Page 20 and 21:
NOTE DE LECTURĂ Printre crini şi
Page 22 and 23:
JURNAL DE BIBLIOTECĂ Biserca San P
Page 24 and 25:
INTERVIURILE MELE „NU VREAU ŞI N
Page 26 and 27:
RESTITUTIO zau vremea scrierilor p
Page 28 and 29:
JURNAL NECONVENŢIONAL Actualitatea
Page 30 and 31:
ESEU ÎNŢELEPCIUNE ŞI VICLENIE F
Page 32 and 33:
POEZIE Brabhjot Kaur Poezie indian
Page 34 and 35:
INTERVIU INVENTAR LITERAR Sorin Ion
Page 36 and 37:
ESEU IUBIRE ÎN INDIA Sumar şi ref
Page 38 and 39:
ATITUDINI MARIN IFRIM: TRILOGIA EFE
Page 40 and 41:
AESOTERICAE Informaţia Tradiţiei
Page 42 and 43:
AVANGARDA RUSĂ 4590 CAVALERUL TRIS
Page 44 and 45: ADNOTĂRI Alături - restaurantul
Page 46 and 47: 4594 PAUL SPIRESCU DUHOVNICEASCĂ N
Page 48 and 49: ROMÂNII DE LÂNGĂ NOI UN LIRIC RE
Page 50 and 51: ATELIER De ce nu a fost scris marel
Page 52 and 53: ATELIER Ultima primăvară a lacrim
Page 54 and 55: EVENIMENT Eugène Ionesco - 100 ans
Page 56 and 57: ATELIER O ISTORIE A LITERATURII ROM
Page 58 and 59: ATELIER Viorel Dinescu - Erosul şi
Page 60 and 61: ISTORII DE PE BLOG Creştinii româ
Page 62 and 63: DANIEL MUREŞAN 5 . JENA ÎNGERILOR
Page 64 and 65: DEZVĂLUIRI era internat la Gătaia
Page 66 and 67: LABORATOR Secretele capodoperelor 4
Page 68 and 69: REMEMBER Holocaust: Tinerii întrea
Page 70 and 71: PROZA De veghe Ecouri stinse de gus
Page 72 and 73: ESEU Panait Istrati, căutătorul d
Page 74 and 75: TEATRU Personajele: - CUCU: După v
Page 76 and 77: SCRIITORI ÎN AGORA (urmare din num
Page 78 and 79: EVENIMENT PREMIERĂ DE MARE SUCCES
Page 80 and 81: ESEU NOII PRECUPEŢI 4628 Adrian Ga
Page 82 and 83: ESEU viaţă de un dor nemărginit
Page 84 and 85: PROZĂ IEDERA - fragment de roman -
Page 86 and 87: REVIZUIRI Lăsaţi moaştele mitrop
Page 88 and 89: MAPAMOND O clipă în cer 4636 Aure
Page 90 and 91: IMPORTANT Prof.Dr. în istorie Augu
Page 92 and 93: CONSEMNĂRI * * * Maria, Teresinka,
Page 96 and 97: POEZIE IOANA TRICĂ Vremea cu faţ
Page 98 and 99: VARIA Beton şi sticlă România se
show all

poezie - Oglinda literara

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?