poezie - Oglinda literara

MEMENTO
S-a stins o actrita a diasporei române din Italia – Margareta Krauss
Violeta P. Popescu
Elita culturala si artistica romaneasca din Italia
este putin cunoscuta, in primul rand de insasi propria
comunitate dar si de publicul din Romania, in memoria
caruia diaspora romaneasca este reprezentata doar
prin cateva nume mari. Italia isi are o importanta elita
culturala si artistica de origine romana in mare parte
sosita aici in anii '70-80. Din pacate, dupa Revolutia
Romana putin s-a scris si cu atat mai putin, s-a supus
cercetarii capitolul care priveste contributia si rolul unor
personalitati de origine romana aflate peste hotarele
tarii.
Din randul acesteia facea parte si regretata actrita
Margareta Krauss ce a plecat fulgerator dintre noi,
pe 22 aprilie 2009 la Milano, orasul in care si-a desfasurat 40 de
ani de cariera teatrala si cinematografica. Nascuta in Romania, Margareta
Krauss facea parte dintr-o familie a carei mama era romanca
iar tatal german, lucru de pe urma caruia avea sa sufere foarte mult
in vremea lui instaurarii partidului comunist la Bucuresti. Deposedati
de avere, de bunurile materiale si lucru cel mai dureros arestarea
tatalui, Margareta Krauss a crescut impreuna cu mama ei care a si
indrumat-o spre calea teatrului. Vremea liceului – asa cum marturisea
actrita in volumul de interviuri- Personaliati romane in Italia (Personalità
romene in Italia, Milano, Edizioni Arco 2008) – a fost una
trista, autobuzul care o purta spre liceu trecea prin fata inchisorii
Vacaresti, de unde tatal ei o saluta deseori. Ca sa poata sustine
examenul la facultate mama a fost nevoita sa divorteze de tatal ei
ce se gasea inchis, fapt des intalnit in ce a insemnat prigoana dupa
instaurarea regimului comunist cand tot ce nu avea “radacini sanatoase”
era supus eliminarii.
A studiat Institutul National de Arta Cinematografica si Teatrala
la clasa maestrei Sanda Manu, avand colegi pe Florian Pitis si
alti mari actori, plecat si el dintre noi mult mai devreme decat ne-am
fi dorit. Termina ca sefa de promotie in 1971 si perspectivele sunt
deschise spre o cariera de teatru si film in Romania, prin locul castigat
avand posibilitatea alegerii unui post in teatrale bucurestene,
un adevarat privilegiu al acelor vremi. Chiar in acel an in regia lui
Geo Saizescu apare in filmul “Asta seara jucam in familie” unde interpreta
un rol. Premierea filmului coincide insa cu ideea de a parasi
tara pe calea casatoriei, idee salutata de multi romani care
sesizau cum se inchid portile in fata Occidentului. Din Romania in
Italia, drumul nu a fost deloc usor mai ales atunci cand este vorba
despre o meserie de artist care prin cuvant trebuie sa isi exprima
trairile. Lucru de altfel marturist si de actrita in volumul citat mai sus“
ajunsa aici, universul meu la inceput era foarte restrans. E greu sa
te transpui dintr-in spatiu unde iti aveai un loc dobandit si sa te muti
in altul unde sa incepi sa construiesti”.
Dupa cativa ani de sedere in Italia, statul roman ii solicita o
suma de bani pentru despagubirea studiilor din Romania. A inceput
sa o ia de la capat interpretand roluri radiofonice la un post de
Torino, ca apoi sa evolueze in roluri in care o avantajau accentul de
straina. Prin mutarea la Milano, isi deschide un drum
solid in cariera teatrala si apoi cinematografica. Toate
eforturile au mers – asa cum marturisea - in ideea “cuceririi
limbii” caci evolutia unui actor depindea in primul
rand de acest lucru. A inceput sa joace spectacole in
cadrul Teatrului Uomo din Milano ca apoi sa evolueze
pe scena unor importante teatre din oras: Franco Parenti,
Carcano, Piccolo Teatro, Teatro Filodrammatici si
apoi in multe alte orase din intreaga Italie. Nu a renuntat
niciodata la teatru crezand mereu ca este forma
“cea mai pura si adevarata de a transmite un mesaj
spectatorilor” chiar daca dupa anii'80 este solicitata in
rolurile unor filme internationale: Elvis & Mariylin” de Armando
Manni in 1988, “Rebus” in 1989, “Il nido di ragno”, “Anna”,
dar si multe alte filme italiene intre care: “La vita e bela” de Roberto
Begnini.
Legatura cu Tara o ia imediat dupa anni'90 cand intr-un context
legat de realizarea unor filme documentare de catre Enzo Binachi
pentru RAI 1, pleca in Romania pentru a face traducerile
echipei care facea filmarea. Romania i se parea foarte schimbata iar
la Bucuresti nu mai avea nici o ruda de familie, ci doar vechi prieteni
pe care voia sa-i intalneasca. In 1997 este fost invitata la Gala
UNITER dedicata filmului si teatrului romanesc prilej de mare emotie
pentru cei pe care nu ii mai vazuse de multi ani. O a treia intalnire
cu Romania este prilejuita de realizarea filmului “Mafalda di
Savoia”, o productie italiana in regia lui Maurizio Zaccaro, in care
Margareta Krauss interpreta rolul reginei Elena de Montenegro, devenita
Elena de Savoia. O parte a filmului s-a turnat la Bucuresti si
imprejurimi fiind reconstituit lagarul Buchenwald.
In anul 2008 in cadrul unui proiect de recunoastere a contributiei
romanilor artisti din Italia, Centrul de Productii Teatrale din Milano
o invita la o serata culturala in care actrita a vorbit despre viata
ei si a prezentat publicului o incursiune a filmelor in care jucase dea
lungul vremii. Pe 13 decembrie 2008 participa tot la Milano, la
evenimentul prilejuit de lansarea cartii “Personalita Romene in Italia”,
lansat la Colegiul san Carlo, volum care reuneste un numar de
15 personaliati de origine romana in care se regaseste si actrita
Margareta Krauss.
A fost considerata o actrita a dramei, o actrita pliata pe roluri
de o anumita gravitate desi considera mereu ca in ciuda a aceea ce
gandeau regizorii despre ea, ii placeau rolurile de comedie.
Nu cu mult timp inainte de a se stinge a tinut sa organizeze la
Milano o seara romaneasca, in care a recitat Miorita si s-a ascultat
Balada lui Ciprian Porumbescu, ca apoi, cu putine zile inainte de
sfarsitul tragic sa primesc un telefon de la spital si sa-mi solicite sai
trimit cateva poezii de Mihai Eminescu pentru e le recita in fata
bolnavilor.
Toti cei care au cunoscut-o la Milano, multi prieteni romani si
italieni intre care violonista Virginia Popescu care i-a stat aproape
intr-o lunga prietenie, ii aduc un ultim omagiu.
Georgeta Grosescu-O vânătoare
de doruri
Marius Nica-Poeme prin ordonanţe
George Gavriluţiu- Rod
Aureliu Goci-Romane si
romancieri în secolul XX
Anton Adamuţ-(şi) filosofia
lui Camil Petrescu
www.oglindaliterara.ro 4607