SIMŢIND NEVOIA DE-A FI SINGURIjoi 4 august <strong>2011</strong>« Un phare ironique, infernal,Flambeau des grâces sataniques,Soulagement et gloire uniques,Le conscient dans le mal ! »BaudelaireSimţind nevoia de-a fi singuriÎnsă singuri împreunăCa albinele în faguriCa zăpezile în muguriNumai vântul ne adunăŞi apoi din nou ne-aruncăÎntr-un colţ sfinţit de stâncăMult mai vii decât se poateDe-a ne nemuri în noapteŞi tot singuri împreunăSoarele-a căzut pe lunăŞi ne tremură conştiinţaRăvăşindu-ne fiinţaCu acele vagi modeleRevărsate-n cer de steleGalaxii impresionisteUniversuri în batisteŞi o tehnică rebelăAngoasată de-o umbrelăCă nu ninge, nu ne ningeCi doar cerul nopţii plângeÎntr-o jertfă ce o strânge-nCerul înecat de sânge...CLĂILE DE FÂN1.Voi care plângeţi fără încetare,Lovindu-vă de viaţă ca de-un copac bătrân,Voi care zilnic imploraţi iertare,Priviţi cum cresc pe dealuri căpiţele de fân,Cum se aştern tăcute pe cer ca nişte steleÎn ele se-odihneşte eternitatea crudă.Căpiţele sunt fete cu pletele rebele -Şi ploaia le răsfaţă, zglobie, şi le udă.Priviţi apoi copacii cum lenevesc pe dealuri.Livezile sunt raiuri de care aţi uitat.Căzuţi în lumea asta vă zbateţi între maluriCa marea-nvolburată şi totuşi e păcat,În suflete lumina v-a îngheţat târzie,Nu mai iubiţi nimica, v-aţi izolat în plâns,Dar mai aveţi o şansa, dacă va fi să fie,Să vă scăldaţi în lacrimi şi să muriţi de râs.2Poem fără subiectDe ce-ar avea subiectul atâta importanţă,Într-un poem în care nimic nu-i important,Se-ntreabă şi soldatul ce sta la manutanţă,Strivit subit de lene, dar instruit, pedant.Pe rafturile pline cu straie de paradăZac multe uniforme de generali vestiţi.Şi stau atâtea haine, vipuşti ce stau să cadă,Păzite bunăoară de mânji neinstruiţi.Pe deal sunt micşunele şi păpădii duioase.O clipă suflă vântul şi le-a şi risipit.Doar clăile de fân tronează serioase,Vii catedrale-n care şi timpu’a aţipit.3Ploua cumplit şi-aveai rochiţa udăŢi se lipea de sânii ce-mi încăpeau în palmeŞi tremurai în ploaie, suavă paparudă,Sub cerul ploii dense cu recile-i sudalmeŞi-atunci te-am luat în braţe, dulceaţa unui vis,Mi te-ai lipit de suflet şi mi te-ai dat mireasă,În claia adormită ne-am scufundat ca-n visMi-ai tremurat în braţe sub ploaia de mătasăÎN PARCUL SUFOCAT DE FRUNZEjoi 4 august <strong>2011</strong>« O, mes plus grandes fleurs voraces, /parmi la feuille rouge,/à dévorer tous mes plus/ beaux/insectes verts ! »Saint-John PERSEÎn parcul sufocat de frunzeMă răvăşeau gânduri obtuzeLa ce bun toamna-mi curge-n sângeCând eu nu am la cin-mă plângeŞi sunt doar singur, amărât,Şi precum frunzele târâtÎn alte peisaje reciPrin împletitele poteciCare mă duc spre nicăieriMult mai târziu azi decât ieriŞi care mă rostogolescDin jilţul meu cel îngerescPână devin şi eu ţărânăŞi doar o frunză-o să rămânăSă tremure pe o aleeCu coapse dulci de dulce feeŞi ca iubitele trecuteCe m-au călcat tandre pe frunteDoar foşnetul să-mi aminteascăDe cerul ăst’ cu gust de iascăIOAN LILĂ34
“Ştiu instinctiv că anumite subiecte le-aşputea scrie azi, şi nu le-aş fi putut scrie maidevreme, chiar dacă visam la ele”- Spune-ne, te rog, Petru Popescu, de ce crezi căliteratura noastră e aşa de puţin digerată şi digerabilă înOccident? Şi ce-i lipseşte ca să fie şi ea "mare"?- Întrebare <strong>veche</strong>, pe care şi-o punea şi E. Lovinescu.Nu ştiu motivul, dar am observat că nu numai România,dar toate ţările "mici" lipsesc de pe lista notorietăţii deproporţii - în cel mai bun caz, figurează doar sporadic.Care alţi prozatori greci au devenit foarte cunoscuţi dupăKazantsakis? Nu ştiu nici unul. Câţi autorisuedezi au fost cu adevărat notorii înainte derecenta nebunie (postmortem) despre StiegLarson? Nu-mi vine niciun nume. Când evorba de naţii numeric mici, există insule denotorietate, cum e azi Larson, cum a fostIngmar Bergman acum treizeci de ani, cum afost filmul românesc acum vreo cinci ani.Există nume individuale, şi uneori curente şigrupări, care cuceresc atenţia criticiiinternaţionale, iar "lumea" se orienteazădupă atenţia criticilor - cum ar fi izbânditfilmul românesc, fără criticii occidentali?Dar atenţia permanentă pentru o naţie anumecred că e influenţată de rangul naţiei în aşazisa scară mondială. La urma urmei, de cesunt mai cunoscuţi chinezii decât coreenii,ruşii decât polonezii, americanii decâtcanadienii? Pentru că naţiile mai mari suntvăzute ca mai importante, şi deci meritândmai mult interes. Caz interesant, Canada. Adat o mulţime de personalităţi artisticedespre care nu se ştie că sunt canadieni,pentru că singularitatea de a fi canadian epusă în umbră de Statele Unite.În fine, poate e naiv să vrem ca unsegment de artă să se afirme naţional. Dacăprincipiul artei e originalitatea imposibil deduplicat, interesul pentru un artist anume nutrebuie perceput în raport cu naţionalitatea,ci cu originalitatea.Dacă e să ne întrebăm, îi lipseşte cevaliteraturii române? Poate că îi lipseşte ocolecţie mai mare de autori cu adevăratcontroversaţi. Controversa insuflă viaţă şimodernitate. Eroi şi epoci controversate înistoria României – grămadă. Suntreflectate în literatură? Nu prea.- Te-aş ruga să ne povesteşti puţindespre faptul de-a scrie, cum scrii, în cemod, ce şi cum începi (laboratorul tău,alchimia ta), unde îţi găseşti subiectele?- Cum îmi găsesc subiectele? Cele maimulte, mă gândeam la ele cel puţin douădecenii înainte să scriu prima pagină. Ştiuinstinctiv că anumite subiecte le-aş puteascrie azi, şi nu le-aş fi putut scrie maidevreme, chiar dacă visam la ele. "Fata dinNazaret" am vrut s-o scriuîncă de pe vremea lui"Prins". Dar n-aveam nicidocumentarea, nici maturitatea,nici, nu mai vorbesc,cadrul înconjurător al uneiculturi libere.- În ce fel te simţilegat de Anton Holban, ceînseamnă pentru tinescrierile lui?-Holban, pe care l-amcitat frecvent în trecut, erapreocupat de moarte, şioricine scrie despre moarte scrie de faptdespre preţul vieţii.M-a atras mult la el faptul că era şiromantic şi erotic, e greu să scrii erotic cugust. Dacă ar fi avut un corp de operă maisubstanţial, ar fi fost un şef de şcoală. Dinpăcate a murit tânăr - presimţireatulburătoare din "O moarte care nudovedeşte nimic".- Bucureştiul e pentru tine, PetruPopescu, un "centru", o matrice, o axismundi ?- Bucureştiul, despre care am scrisall over again şi în "Supleantul", e oraşulmeu "odios-iubit." Cea mai interesantătrăsătură a lui sunt bucureştenii înşişi, şiaici, mă mir că sunt aşa de singur, încă, înpeisajul prozei române. Constat că suntsingurul prozator care a scris şi scriedespre anii '70 în Bucureşti. Ce să maizic? Dacă e să te duci în timp înapoi săgăseşti Bucureştiul şi bucureştenii, îigăseşti în "Groapa", iar şi mai înainte în"Sfârşit de Veac în Bucureşti". Campuţină prezenţă pentru un oraş atât depopulat şi atât de interesant!Un alt foarte notabil scriitor alBucureştiului a fost Petru Dumitriu, darnici nu se mai vorbeşte de PetruDumitriu, după cum se vorbeşte foartepuţin, la punctul opus al poziţiei politice,despre Mihail Sebastian. Dacă acestormari nume nu le facem noi reclamă, ceaşteptăm de la conştiinţa internaţională?În fine, nu există decât un răspunsvalabil, la asemenea întrebări : înapoi lascris!Mulţumesc Mirelei Chindea.Cititorilor, mereu al vostru, PetruPopescu.N.B. Material realizat în iulie<strong>2011</strong>, duplex California, Beverly Hills–Italia, Udine ( Tarcento).MIRELA CORINA CHINDEA35
- Page 4 and 5: „Nu pot înmuguri ramurilefără
- Page 6 and 7: Jocul acesta magic al culegeriicuvi
- Page 8 and 9: OCHEAN ÎNTORS(II)Şi, ajuns aici,
- Page 10 and 11: Marile personalităţi istorice, pr
- Page 12 and 13: Păşim, în sfârşit, în minunat
- Page 14: oţi, care nu oprea în gări decâ
- Page 17 and 18: Incantaţia poetică primeşte înc
- Page 19 and 20: Nu s-a remarcat, precumpănind, ca
- Page 21 and 22: Veronica Ştir, Mugur de iarnă, po
- Page 23 and 24: în amprente”prin „Fereastra n
- Page 25 and 26: Victoria Fătu Nalaţiu revine pe p
- Page 27 and 28: ,,Am să te îmbrac în aurFinlando
- Page 29 and 30: La Salvadore Quasimodo la Eugenio M
- Page 31 and 32: după cum însuşi mărturiseşte,
- Page 33: A unei construcţii interioare de a
- Page 37 and 38: un colectiv condus de un om de paie
- Page 39 and 40: pus foarte acut şi lucid problema
- Page 41 and 42: îndrăzneala. Dar aceasta nu se va
- Page 43 and 44: Ca să-ţi probez că nu suntstins,
- Page 45 and 46: Dimineţi fără glorieMOMENTDeci u
- Page 47 and 48: CUANTE INEGALEDe câte ori îţi ad
- Page 49 and 50: El spunea: până când armata şi
- Page 51 and 52: descifreze cu argumente ale vieţii
- Page 53 and 54: Cele optsprezece basme aleantologie
- Page 55 and 56: Cum asta nu se întâmplase, decizi
- Page 57 and 58: căpitan, inspectează posturile, f
- Page 59: DOMNEŞTE-MĂ, DOAMNE!Domneşte-mă
- Page 62 and 63: (SUA)Gloria Mindock este directoare
- Page 64 and 65: Mă răcoresc un pic şi amremuşc
- Page 66 and 67: - Fac tot ce mi se spune.- Dar, cre
- Page 68 and 69: TEATRUGârlici- burlac, propietar d
- Page 70 and 71: Cu ceva vreme în urmă(cam multă,
- Page 72 and 73: cinic sentinţa conform căreia şm
- Page 74 and 75: Lipseşti dintre lumine,Dar nu lips
- Page 76 and 77: La Biblioteca OnisiforGhibu din Chi
- Page 78 and 79: LANSARE DE CARTEFERICITA CĂLĂTOAR
- Page 80 and 81: CurierVă felicit,Andras F. Balogh
- Page 82 and 83: P.S. Aştept cu interes şi numerel
- Page 84 and 85:
Cunoaştem cu toţii proverbul “C
- Page 86 and 87:
La 74 de ani (s-anăscut în 1937,
- Page 88:
Pagini din Codex Aureus____________