cinic sentinţa conform căreia şmecheria e să te scoţi tu,băgându-i pe ceilalţi la apă prin parazitarea unor formuledemocratoide: „Bă, nouă să ne fie bine! Restul, dă-i…încolo!” (sau chiar cu alte trimiteri, în funcţie de urmelede sânge rămase în… alcool!). Astfel de formule au avutultimelor două secole chiar şi fixări în spaţiul cultural, aşacum este cazul cu proverbul izvodit la începutul secoluluial XIX-lea şi cules de Alexandru Filimon în Ciocoii vechişi noi (fără a mai vorbi de noi şi de ciocoii de astăzi): „Făteom de lume nouă / Să furi cloţa dupe ouă!”, cudiagnosticul eminescian al motorului social… gripat:„Câştigul fără muncă, iată singura pornire…” (ScrisoareaIII), sau cu crezul ciumetelui de cartier, aşa cum l-asurprins textierul de la Timpuri Noi : „… sunt un erounegativ / Şi să mă schimb în bine nu am niciun motiv”(Helga – De regiune superior)…Rezistenţa notabilă faţă de acest proces pervers depromovare a loazelor a constituit-o perioada de inventarea României moderne sub presiunea burgheziei francofoneşi sub un sceptru germanic, proces culminând cuIndependenţa, Marii clasici şi formarea României Mari.Valorile constituite atunci prin impunerea fie şi timidă aunei meritocraţii au constituit apoi ţintele de atac parazitarde-a lungul a trei perioade nefaste. Total diferite ca şialcătuire, ele sunt unite prin acelaşi proces de înjumătăţirea timpului în desfăşurare a evenimentelor. Adică descurtarea în proporţie cel puţin aritmetică a timpului întredouă spirale complete ale procesului de degradare.La început a fost nevoie de aproape un secol pentru caţara să fie atât de slăbită, izolată şi trădată din interior şiexterior, încât să cadă pradă facilă ciumei brune şi, apoi,celei roşii. După aceea nu a trecut decât o jumătate desecol pentru epuizarea sângeroasă a experimentuluirepublicii comuniste iniţiat la umbra tancurilor sovietice,pentru ca apoi să abereze neaoş… Iar din 1989 până înultimii ani, cu precădere, nu a fost nevoie de niciun sfertde veac pentru ca valorile democraţiei Europei Unite săajungă în conştiinţa populară din mari idealuri doar lanivelul unor noţiuni golite de sens de către clasa noastră(im)politică. Aceasta a confiscat şi transformat tot maiaccelerat idealurile colective în averi private aducătoarede maximă bogăţie şi forţă discreţionară, contribuinddecisiv la împăierea democraţiei, la stârpirea clasei demijloc, la depopularea teritoriului şi la sărăcirea ţării (atâteconomic, dar mai ales de caractere, perspective şi dechef de viaţă, cu mama ei cu tot…).Aşa că, în încheiere, vă pup frumos pe portofel de aicide departe, unde ştiu că stau la scuteală de „ai noştri” carenu ne consideră „ai lor” decât atunci când au de luat,ştiind prea bine că nu vor avea de dat nimic, nici măcar…socoteală_______Biblioteca Batthyaneum. Codex Aureus. Abrahamaşezat în centrul Lumii, cu cele patru punctecardinale aşezate la capetele unei cruci simbolice, pelungimea unui cerc planetar. Foto EcaterinaŢarălungă_____________________________________________________________________________________________ASTERISCFragmentul 303 începe astfel:Lumea este a celor care nu simtnimic. Condiţia esenţială ca să fii ompractic e absenţa sensibilităţii.Întâmplarea face să-l citesc în ultimazi a lui ianuarie care – zic psihologii(dar câte nu mai zic!…) – ar fi ceamai fericită zi a anului, şi teîndeamnă să zâmbeşti… Amîncercat, dar pe frigul acela mi-aîngheţat zâmbetul pe buze. Îl recitescacum la început de iulie, cândexamenele mai ţin părinţii şi copiiipe-acasă… Iulie cu iz de septembrie,examene cu ecouri deinterogatoriu… Fraze banale, aşacum ar părea şi cele de la început,dacă nu le-ar fi scris Pessoa. Şidemonstrat pe două pagini cu câtevaargumente: cei care conduc auvoinţă, dar masa vagă şi amorfă, nu.Sau poate aşa, din când în când, vezirevoltele din 1989 din ţările esteuropene, cele recente din Algeria şiEgipt… Omul practic îşi proiecteazăpersonalitatea asupra lumiiexterioare, care devine un teatru deacţiune, o tablă de şah. Exemplul celmai reuşit al omului practic – scriePessoa – este strategul pentru caretoată viaţa nu-i decât un război.Cum ar putea duce acest război dacăs-ar gândi, dacă ar simţi dramafiecărui individ sacrificat în acestdemers? Şi noi am avut un marestrateg, cel mai iubit, celmai…Acum ne întrebăm dacă el s-agândit pe-atunci – aşa cum se clama– la fiecare copil, tânăr, cetăţean…Chiar dacă întrebarea (retorică, altfelcum?) se referă la fiecare, răspunsul72nu poate fi individualizat; se va figândit la toţi şoimii, pionierii,uteciştii…, dar la fiecare în parte…Dacă eşti sensibil e greu săguvernezi: Orice guvernarepresupune insensibilitate. Dar seguvernează peste lucruri şi oameni!!Poate tocmai de-aceea… Aşadarguvernează cineva care e vesel.Guvernanţii noştri sunt veseli.Culmea e că poporul nu secontaminează de veselia guvernului!Nici în ianuarie, nici în iulie. Cerul,tot gri, la munte mai ninge, preţurilecresc, recoltele scad… Poporul etrist, iar principala cauză nu poate fialta decât cea identificată de Pessoa:pentru a fi trist, e nevoie desimţire…(F. Pessoa, Cartea neliniştirii,Humanitas, 2009)I. POPEAN
În organizarea şi la Sediul Central al BiblioteciiMunicipale B.P. Hasdeu din Capitală, gazdă care acolaborat cu Arhiva Naţională a Republicii Moldova,Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, BibliotecaŞtiinţifică Centrală Andrei Lupan a Academiei de Ştiinţe aMoldovei, Centrul de CulturăGermană Hoffnung, a avut locconferinţa cu tema CarolSchmidt - primar al Chişinăului:1877-1903, aliniată aniversării a165-a de la naştere.Conferinţa, moderată de dr.Lidia Kulikovski şi cercetătorulIurie Colesnic, a debutat cuprezentarea filmului în regiaElenei Pahomova Carol Schmidt:File de istorie, care a introdusparticipanţii în atmosfera aceleivremi de odinioară, completată şi de o expoziţia de vechidosare din sec. al XIX-lea despre viaţa şi activitatea celuiomagiat.Elevi în costume naţionale germane, voluntari aiCentrului de Cultură Germană Hoffnung, în persoana luiMaxim Crudu şi Olga Kazaciok, au susţinut o comunicareîn limbile română şi germană, trecând în revistă cele maisemnificative momente din biografia lui Carol Schmidt.El a fost ales primar la 20 noiembrie 1877, având vârstade 31 de ani. Îşi propune şi reuşeşte să pună pirostriileunui centru cultural de orientare europeană. De numele luie legată construcţia unor importante edificii culturale şisociale, cum ar fi: Capela din cartierul Râşcani,Amfiteatrul popular cu o sală de spectacole, Şcoala Reală,Şcoala Orăşenească de Arte Plastice, Gimnaziul de Fete alPrincipesei Natalia Dadiani (astăzi Liceul TeoreticNatalia Dadiani), Muzeul Zemstvei, Muzeul Ţinutului,Şcoala Naţională de Desen (azi Colegiul de Arte PlasticeAlexandru Plămădeală), Primăria (şi astăzi sediulPrimăriei), Spitalul de Boli Infecţioase (şi azi SpitalulToma Ciorbă) şi multe altele. Prin străduinţa lui CarolSchmidt din 1884, în Chişinău sunt instalate felinareelectrice, iar din 1886 străzile sunt pavate cu piatră, iardin 1889 o parte chiar cu granit. La 20 decembrie 1892, afost dată în exploatare prima tranşă a apeductuluiorăşenesc, care pune începutul unei ere moderne înalimentarea oraşului cu apă potabilă. Astăzi aici estelocalizat Muzeul Capitalei. O schimbare radicală seremarcă şi în transportul urban prin apariţia tramvaiului,mijloc foarte îndrăgit de populaţie. Primarul se dovedeştea fi nu numai iniţiator, dar se implică plenar în toateactivităţile care schimbă total imaginea oraşului. Poartăun respect deosebit băştinaşilor, vorbind cu ei româneşte,dar şi conlucrând la desfăşurarea multor sărbători şiconcerte, unde participanţii vin în costume populare,cântă melodii vechi, pe care acesta le cunoaşte pe de rostşi le admiră. A fost un primar corect, n-a tolerat corupţia.Cu solemnitate şi apreciere din partea orăşenilor i-a fostsărbătorită aniversarea a 25-a pe post de „cap al oraşuluiChişinău”, dacă e să apelăm la formula de epocă afuncţiei sale administrative. Fosta stradă Gostinnaia, încăîn timpul vieţii, în semn de recunoştinţă pentru realizărileobţinute, a fost numită în numele lui C. Schmidt, unde seafla casa de locuit, existentă şi astăzi, şi unde a fostinstalată o placă comemorativă (str. Mitropolit Varlaamnr.78).Maxim Crudu şi Olga Kazaciok, în numeleCentrului de Cultură Germană Hoffnung, au propus castrăzii pe care a locuit fostul primar să i se reîntoarcănumele Carol Schmidt.Cu un cuvânt de salutparticipanţilor s-a adresatcolaboratorul Ambasadei Germane,domnul Linus Heraid, care amulţumit pentru invitaţie şiposibilitatea de-a aduce un omagiuverbal lui Carol Şchmidt, fiindmândru de contribuţia acestuia laprosperarea oraşului Chişinău.Cu un alt cuvânt de salut avenit şi primarul municipiuluiChişinău, Dorin Chirtoacă,menţionând că este fericit ca la începutul celui de-aldoilea mandat să fie alături la sărbătorirea unuia din ceimai buni primari ai Chişinăului. Primarul a mai menţionatcă îşi propune drept obiectiv de primordială importanţărestaurarea centrului istoric al Chişinăului datorat luiCarol Schmidt, redându-i frumuseţea şi amploarea deodinioară, într-o formulă modernă. Încercând să răspundăafirmativ la propunerea de a reda numele vechi străziiunde a locuit Carol Schmidt, primarul a spus în glumă:Cred că mitropoliţii Dosoftei şi Varlaam nu se vor supărasă aşezăm lucrurile la locul lor. În prezent, o parte astrăzii se numeşte Mitropolit Varlaaam, iar cealaltă partepoartă numele Mitropolitul Dosoftei.Amfitrioana Bibliotecii Municipale B.P.Hasdeu,Lidia Kulicovski, i-a oferit lui D.Chirtoacă copiaJurământului lui Carol Schmidt când a venit la PrimăriaChişinăului. În cuvântul de mulţumire, acesta a ţinut săsublinieze că va urma principiile înaintaşului său şi vapleda la rândul lui pentru transformarea Capitalei într-unoraş de ţinută europeană.Iurie Colesnic s-a referit la Dimensiunea culturală aCapitalei în epoca Carol Schmidt, concluzionând, căfostul primar a fost un om care a dat Chişinăului o nouădimensiune, una neaşteptată, dimensiunea cea maiimportantă, dimensiunea culturală. Unica după care semăsoară gradul de civilizaţie a unui popor. Realizările luiîn acest domeniu mai sunt mărturie şi astăzi: Primărianouă, Banca Basarabiei, monumentul lui Puşkin ş.a.Dintre cele neamintite până acum mai sunt: Şcoala demeserii, Şcoala de Arte a lui T. Zubcu, Liceul Real,Liceul de Comerţ, la ultimele două fiind şi epitrop. Deasemenea, a contribuit la edificarea Muzeului Basarabiei,Muzeului Şcolilor, Societăţii Muzicale Armonia, a fostmembru al Consiliului Bibliotecilor, biblioteci care aveausăli de lectură gratuite, inclusiv actuala BibliotecăMunicipală B. P. Hasdeu. În altă ordine de idei, IurieColesnic a spus că a devenit Carol Schmidt primar dinîntâmplare, una nefericită pentru familie – cumnatul săuClementie Şumanschi a decedat în mod tragic şi →RAIA ROGAC73
- Page 4 and 5:
„Nu pot înmuguri ramurilefără
- Page 6 and 7:
Jocul acesta magic al culegeriicuvi
- Page 8 and 9:
OCHEAN ÎNTORS(II)Şi, ajuns aici,
- Page 10 and 11:
Marile personalităţi istorice, pr
- Page 12 and 13:
Păşim, în sfârşit, în minunat
- Page 14:
oţi, care nu oprea în gări decâ
- Page 17 and 18:
Incantaţia poetică primeşte înc
- Page 19 and 20:
Nu s-a remarcat, precumpănind, ca
- Page 21 and 22: Veronica Ştir, Mugur de iarnă, po
- Page 23 and 24: în amprente”prin „Fereastra n
- Page 25 and 26: Victoria Fătu Nalaţiu revine pe p
- Page 27 and 28: ,,Am să te îmbrac în aurFinlando
- Page 29 and 30: La Salvadore Quasimodo la Eugenio M
- Page 31 and 32: după cum însuşi mărturiseşte,
- Page 33 and 34: A unei construcţii interioare de a
- Page 35 and 36: “Ştiu instinctiv că anumite sub
- Page 37 and 38: un colectiv condus de un om de paie
- Page 39 and 40: pus foarte acut şi lucid problema
- Page 41 and 42: îndrăzneala. Dar aceasta nu se va
- Page 43 and 44: Ca să-ţi probez că nu suntstins,
- Page 45 and 46: Dimineţi fără glorieMOMENTDeci u
- Page 47 and 48: CUANTE INEGALEDe câte ori îţi ad
- Page 49 and 50: El spunea: până când armata şi
- Page 51 and 52: descifreze cu argumente ale vieţii
- Page 53 and 54: Cele optsprezece basme aleantologie
- Page 55 and 56: Cum asta nu se întâmplase, decizi
- Page 57 and 58: căpitan, inspectează posturile, f
- Page 59: DOMNEŞTE-MĂ, DOAMNE!Domneşte-mă
- Page 62 and 63: (SUA)Gloria Mindock este directoare
- Page 64 and 65: Mă răcoresc un pic şi amremuşc
- Page 66 and 67: - Fac tot ce mi se spune.- Dar, cre
- Page 68 and 69: TEATRUGârlici- burlac, propietar d
- Page 70 and 71: Cu ceva vreme în urmă(cam multă,
- Page 74 and 75: Lipseşti dintre lumine,Dar nu lips
- Page 76 and 77: La Biblioteca OnisiforGhibu din Chi
- Page 78 and 79: LANSARE DE CARTEFERICITA CĂLĂTOAR
- Page 80 and 81: CurierVă felicit,Andras F. Balogh
- Page 82 and 83: P.S. Aştept cu interes şi numerel
- Page 84 and 85: Cunoaştem cu toţii proverbul “C
- Page 86 and 87: La 74 de ani (s-anăscut în 1937,
- Page 88: Pagini din Codex Aureus____________