La 74 de ani (s-anăscut în 1937, în Buneşti,aproape de Gherla),rememorând drumul uneivieţi cu suişuri şicoborâşuri, ca orice viaţă,Avel Sabo se poateconsidera un om împlinit:are o familie, copii, nepoţi,a avut satisfacţiile unei meserii (maistru reparaţiilocomotive la Depoul Dej Triaj) pe care a practicat-o cuplăcere până la pensionare. Pictura s-a dovedit a fi pentruAvel Sabo, nu doar un hobby, ci o adevărată pasiune, o adoua profesiune de credinţă, de care nu-l despart acumdecât problemele de sănătate inerente vârstei, dar dinpictură, din creaţia artistică omul nu se pensioneazăniciodată; atunci când mâna tremură, şi pensula-i scapă,mintea, imaginaţia nu încetează să lucreze, să creeze…Fiind dăruit cu un talent nativ, şi inspirat şi de fratele săuIoan Sabo (absolvent al Facultăţii de pictură IoanAndreescu Cluj, a practicat meseria de pictor scenarist laOpera Română din Cluj şi la Casa Armatei din ClujNapoca), a cărui plecare în nefiinţă, fratele rămas aregretat-o profund şi mereu, aşa cum o arată şi versurilescrise mai demult, Avel Sabo începe să picteze peisaje,flori, case… S-a dovedit, pe parcursul uceniciei şi alîmplinirii ca artist plastic, a fi un om de o sensibilitateaparte, fapt care l-a apropiat mai ales de flori în redareacărora este un adevărat meşter!O parte din sufletul său de om şi de artist a fost oferitcelor care-i privesc tablourile şi care uită fie şi pentru unceas, de grija cea lumească!... Locurile pe unde a călătoritşi-au găsit ecou în pânzele sale caracterizate prin armoniaculorilor, armonie a naturii cu spiritul, a efemerului cueternul. A realizat numeroase lucrări în acuarelă,remarcabile prin expresie şi echilibru cromatic, precum şilucrări în ulei – flori, peisaje, care inspiră bucurie,încredere, optimism.Avel Sabo face parte din Cercul de pictură al oraşuluiDej, unde a avut mai multe expoziţii personale şi de grup.Este membru al Asociaţiei Artiştilor Plastici din Gherla şiCluj, calitate în care participă la tabere de creaţie şiexpoziţii cum ar fi cele din ţară, ex. Tulgheş sau Pomaz,1994, şi Esztergom, 1996, din Ungaria.Pe lângă aprecierile artiştilor consacraţi (Pop Elena dincomitetul Cercului de pictură Cluj), pictorul a obţinut în1978 la Bucureşti un valoros premiu I / (Medalia de aur,din partea comisiei de jurizare a lucrărilor de picturădin cadrul expoziţiei care a avut loc în cadrul CântăriiRomâniei – faza naţională) cu tabloul 1 Mai, în careelementul propagandistic aproape lipseşte, valoarea luiconstând mai ales în compoziţie şi culoare. Prin talent şiperseverenţă, bătrânul maestru este un exemplu de invidiatşi de urmat de către cei care cred că performanţa şicelebritatea sunt ceva la-ndemâna oricui, şi că e suficientsă-ţi doreşti ca să şi realizezi…Studii de pictură: autodidact, cursuri particulare cuSabin Nemeş – profesor de estetică la Şcoala Populară deArtă, supravegheat continuu de fratele Ioan Sabo.IULIAN DĂMĂCUŞScaieţi cu carteSărbătoare la DejGalbeneleScaieţi şi mereFlori târziiFoto - Constantin Istici86
ŞevaletSub genericul “Sighişoara – anotimpuri medievale”,dr. Liviu Ovidiu Ştef a expus o selecţie din lucrărilesale, în sala de expoziţii de la parterul Turnului cu Ceasdin Sighişoara, lucrări care fac parte din ciclul“Sighişoara medievală”, expoziţia fiind organizată deDirecţia pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Mureşşi Muzeul de Istorie Sighişoara.Dr. Liviu Ovidiu Ştef este, între pictorii mureşeni,unul care şi-a asumat, într-un proiect temerar, cusemnificaţii istorice şi artistice, să radiografieze plasticspaţii de relevanţă patrimonială. Aşa s-au născutciclurile de lucrări de pictură “Biserici de lemn dinjudeţul Mureş”, “Satul săsesc” şi “Sighişoaramedievală”, fiind în curs de finalizare şi ciclul “Câmpiatransilvană”. De remarcat că fiecare serie picturalădintre cele amintite a beneficiat de câte un album deartă, toate realizate în condiţii grafice deosebite.Orice pictor ştie că nu e deloc uşor să înfrunţistereotipuri imagistice impuse fotografic, mai ales încazul unor imagini de notorietate, cum e cazul cetăţiimedievale a Sighişoarei, care a însemnat numeroasetentaţii şi elanuri de artă picturală.Sighişoara medievală este foarte ofertantă, prinpicturalitatea ei, prin istoria clădirilor emblematice, auliţelor cu iz medieval ale cetăţii. În faţa unei oferte atâtde copleşitoare, rămâne artistului să aleagă ceea ce elconsideră reprezentativ, atât pentru cetate, cât şi pentrureflexul plastic al acesteia.Dr. Liviu Ovidiu Ştef s-a documentat temeinic, atentla ceea ce înseamnă cetatea medievală, clădirile sale, nudoar în lumina diferită a anotimpurilor, cu decorurilespecifice, ci şi în spectacolul de lumină al fiecărei zile,care descoperă unghere tainice privirii speculative apictorului.Indiscutabil, Cetatea Medievală a Sighişoarei are,prin dr. Liviu Ovidiu Ştef, prima panoramare plasticăcuprinzătoare.Una care surprinde atât ansambluri, cât şi detalii,ignorând prezenţa umană, aproape exclusă, dar lăsândsuficient loc pentru spaţiul complementar, fie cer, întrealbastru intens şi învolburarea norilor, fie vegetaţie,între verde crud şi goliciunea ramurilor.Pictorul face din arhitectură personaj, iar parfumulvremilor îl scoate din regia cromatică, una fidelă, ca derestaurator, fără să diminueze în vreun fel patinavremurilor. Scoate cetatea medievală din istorie şi oproiectează în istorie culturală. Limbajul plastic arerigoare şi eleganţă. Poeticul vine din nostalgia locurilor,din emoţia întoarcerii în timp. Chiar dacă, prin ceea cea însemnat conservarea ansamblului, cetatea pare fărăde timp.Până la urmă, ceea ce face dr. Liviu Ovidiu Ştef emai mult decât pictură, e promovare indirectă a uneiculturi, a unei civilizaţii, a unui loc care va continua săfascineze, să menţină într-o permanenţă a actualităţiimesajul unui timp în care s-a făcut istorie la Sighişoara,cetate unică în felul său.NICOLAE BĂCIUŢVernisajTurnul cu ceas87
- Page 4 and 5:
„Nu pot înmuguri ramurilefără
- Page 6 and 7:
Jocul acesta magic al culegeriicuvi
- Page 8 and 9:
OCHEAN ÎNTORS(II)Şi, ajuns aici,
- Page 10 and 11:
Marile personalităţi istorice, pr
- Page 12 and 13:
Păşim, în sfârşit, în minunat
- Page 14:
oţi, care nu oprea în gări decâ
- Page 17 and 18:
Incantaţia poetică primeşte înc
- Page 19 and 20:
Nu s-a remarcat, precumpănind, ca
- Page 21 and 22:
Veronica Ştir, Mugur de iarnă, po
- Page 23 and 24:
în amprente”prin „Fereastra n
- Page 25 and 26:
Victoria Fătu Nalaţiu revine pe p
- Page 27 and 28:
,,Am să te îmbrac în aurFinlando
- Page 29 and 30:
La Salvadore Quasimodo la Eugenio M
- Page 31 and 32:
după cum însuşi mărturiseşte,
- Page 33 and 34:
A unei construcţii interioare de a
- Page 35 and 36: “Ştiu instinctiv că anumite sub
- Page 37 and 38: un colectiv condus de un om de paie
- Page 39 and 40: pus foarte acut şi lucid problema
- Page 41 and 42: îndrăzneala. Dar aceasta nu se va
- Page 43 and 44: Ca să-ţi probez că nu suntstins,
- Page 45 and 46: Dimineţi fără glorieMOMENTDeci u
- Page 47 and 48: CUANTE INEGALEDe câte ori îţi ad
- Page 49 and 50: El spunea: până când armata şi
- Page 51 and 52: descifreze cu argumente ale vieţii
- Page 53 and 54: Cele optsprezece basme aleantologie
- Page 55 and 56: Cum asta nu se întâmplase, decizi
- Page 57 and 58: căpitan, inspectează posturile, f
- Page 59: DOMNEŞTE-MĂ, DOAMNE!Domneşte-mă
- Page 62 and 63: (SUA)Gloria Mindock este directoare
- Page 64 and 65: Mă răcoresc un pic şi amremuşc
- Page 66 and 67: - Fac tot ce mi se spune.- Dar, cre
- Page 68 and 69: TEATRUGârlici- burlac, propietar d
- Page 70 and 71: Cu ceva vreme în urmă(cam multă,
- Page 72 and 73: cinic sentinţa conform căreia şm
- Page 74 and 75: Lipseşti dintre lumine,Dar nu lips
- Page 76 and 77: La Biblioteca OnisiforGhibu din Chi
- Page 78 and 79: LANSARE DE CARTEFERICITA CĂLĂTOAR
- Page 80 and 81: CurierVă felicit,Andras F. Balogh
- Page 82 and 83: P.S. Aştept cu interes şi numerel
- Page 84 and 85: Cunoaştem cu toţii proverbul “C
- Page 88: Pagini din Codex Aureus____________