Vatra veche 8, 2011, Final

(II)Fata împăratului şi IleanaCosânzeana prezintă încă din primapagină un izbitor fond creştin.Nevinovăţia mamei şi persecuţianedreaptă aduc intervenţia directă alui Dumnezeu, desigur, însoţit deSfântul Petru, devenit naş al copiluluinăscut în pădure. Căderea mameiispitită sau, mai bine zis, cucerită dezmeu, cădere devenită stăruitoare urăfaţă de copil, determină moarteaacesteia. Este de observat că înasemenea împrejurări, cu toatăsacralitatea părinţilor în culturaromânească populară, nu apare nicimăcar o umbră de mustrare pentrupedepsirea celui vinovat, considerat,ca urmare a stăruinţei neîncetate înrău, ca devenit neom şi, prin urmare,aşezat în afara legii omeneşti. Basmuloferă date importante pentruînţelegerea valorilor şi structuriimisticii populare.Filitraşcu, viteaz mare, frică denimeni n-are este un basm cu oserioasă ancorare în realităţile contemporanepovestitoarei. Prezen-tândun fir epic similar basmului anterior,povestirea aceasta oferă şi eacercetătorului un fundal mistic semnificativ.Dintre elementele misticeevidente menţionăm: botezarea erouluide către Dumnezeu, ca rezultat alacestui botez creşterea minunată acopilului şi cunoştinţele sale,conflictul fiinţial cu zmeii –reprezentanţi tipici ai răului – şi lipsade discernământ în raporturile cumama, slăbiciunea mamei şi cădereaei repetată şi tot mai adâncă,sacrificiul deplin al copilului faţă demamă, efortul zmeului de a împingepe cea căzută sub ascultarea lui lapăcate din ce în ce mai grave, cădereatotală definită nu doar de ucidereapropriului copil şi de lipsa de milăfaţă de cel mort, dar şi de punereavinelor lui tocmai la icoană.Starofică, fiul vacii nu prezintăelemente mistice evidente… până înfinal. În acel moment însă, gândireamistică este cea care încheie firulepic, aducând rezolvarea întregiisituaţii prin judecata lui Dumnezeu.Omul din flori, al cărui paralelismîn anumite privinţe cu celebrulHarap-alb este evident, oferă şi el oserie de elemente mistice. Unele suntclare, altele sunt subînţelese, darprezenţa lor este incontestabilă.Dintre elementele mistice evidenteputem nota ispitirea – realizată deOmul din Flori – prin prefacereasuliţei în suliţă din aur –, expresiile degenul „într-o sfântă-i sâmbăta”[ibidem, 117] sau „cine umblă cuvorbele-astea nu umblă să măcrească, umblă să mă prăpădească”[ibidem, 118, 120, 122], călătoriainiţiatică şi treptele ei, năşia şirânduiala ei. Ca element misticsubînţeles, dar de adâncă semnificaţie,notăm remarca „să vedem cinlemerită” [ibidem, 117], prin care semărturiseşte legătura între vrednicieşi stăpânire dintr-o perspectivă tipicortodoxă.Cu fântâna împăratului este unbasm lipsit de elemente misticeevidente 15 .Cu făt frumos şi împăratul sărac,basmul ce încheie a doua treime aantologiei, prezintă şi el o structurămistică. Dacă prezenţa acesteia esteclară, tot clară este însă şi afectarea eide procesul de înstrăinare de vecheacultură românească, ce determinăunele contradicţii ce scapă naratorului16 . Esenţa mistică însă rămâne,15 Omul de aur care apare în poveste merită oanaliză specială, dar nu poate fi încadrat aprioricnici în zona misticului, nici în cea a magiculuisau a mitologicului, orice încercare desistematizare necesitând o cercetare mai largă.16 De pildă eroul invocă pe Dumnezeu, dar apoişi înjură (din pricina necazului), fără ca acestepoziţii contradictorii să determine măcar oremarcă sau explicaţie din partea povestitorului[Ispas, 2005:138].52după cum arată, de exemplu,afirmaţia cheie: „să vadă şi ea cădacă faci rău la unu, i-a făcut şi eirău Dumnezeu” [ibidem, 140].Oglinda fermecată, bazată peconflictul fiinţial dintre erou şi draci –principalii duşmani, atât în luptădirectă dar şi în prin intermediari –înfăţişează o structură misticăevidentă.Mocanul cu trei feciori prezintă oserie de elemente mistice evidente,legate de ascultare (ale cărei valenţemistice sunt fundamentale [Vlăducă,2002:18-19]), de raporturile dintrefăpturi şi oameni, de opoziţia fiinţialădintre zmei – ca reprezentanţi airăului – şi oameni, de superioritateaînţelepciunii asupra forţei.Cu împăratul şi omul sărac esteun basm în care elementele misticeevidente sunt puţine şi voalate, fără alipsi însă. O atenţie deosebită merităcorespondenţa făcută de narator întretermenul de năzdrăvan şi cele dedeştept, înfipt sau respectiv isteţ,corespondenţă care, lipsită deacoperire la nivelul secolului XIX, depildă, marchează o secularizare aculturii populare.Milişoara, un basm foarte scurt –cam două pagini – are însă un fundalmistic de evidentă factură creştină. Pelângă exprimări de tipul „-ntr-osfântă-i sâmbătă”, intervenţia directăa lui Dumnezeu, apelul relei mamevitrege la drac şi pedepsirea ei suntaspecte clare ale acestui fundal[ibidem, 165-167].Cu doi fraţi şi pasărea de aurprezintă un fond mistic voalat –secularizarea este evidentă – şi incertîn sine ca apartenenţă. Definirea sa –ca fond mistic necreştin sau creştin,ortodox sau nu – se poate face doarîntr-un context mai larg decât cel albasmului studiat.Vârteju Pământului, ultimulbasm din antologia Busuioc şiSiminoc, variantă la Mocanul cu treifraţi, prezintă o structură misticăsimilară, lipsind problematicaascultării, dar fiind în schimb cea avalorii cuvântului dat şi respectuluifaţă de femeie (tipic pentru formelevechi ale basmelor şi de sorginteeminamente creştină).→* * *Preot MIHAI ANDREI ALDEA