Vatra veche 8, 2011, Final

Proza umoristicăÎn loc de rezumat:Uşoară-i viaţa, ca o spumă,E totul clar, măreţ, frumos,Când greul vieţii-l iei în glumăIar băutura-n serios!- Bună ziua!- Cum??!- Am spus bună ziua, suntem dela televiziune şi dorim să facem unsondaj de opinie privind situaţiaromânilor după aderarea la UniuneaEuropeană. Să auzim ce mai spunoamenii, cum gândesc, cum se maidescurcă, dacă evenimentul le-a adusceva nou în viaţa lor. Spuneţi-mi,intrarea în Europa este beneficăpentru dumneavoastră? O duceţi maibine, de când am intrat?- De când am intrat, da. Daracum, gata! Nu mai intru! Nu maiintru nicăieri! Mi-ajunge!- Ce vă ajunge ?- Gata! Nu mai beau… Nu maiintru nicăieri!- Domnule, am spus că sunt de lateleviziune…- Nu ştiu cine eşti dumneata, darştiu cine sunt eu. Eu sunt un omcinstit. M-au cinstit, că-s om cinstit.Toţi mă cinstesc, dar gata! Nu maiintru nicăieri!…- Bine, dacă nu vreţi să vorbiţi cunoi, să ne ajutaţi să facem sondajul pecare ni l-am propus, nu-i nimic. Văspunem la revedere şi să auzim numaide bine!- Să auzim, dar să ştiţi că eu suntun om cinstit!- N-am spus că nu sunteţi cinstit,dar vroiam să aflăm cum gândescoamenii în perioada asta post-aderare,despre taxa pe viciu, despre alte taxe,dar mai ales am dori să aflăm părereaunor oameni cinstiţi, despre cei cebeau, care cheltuiesc banii pe băuturialcoolice, cum văd ei lucrurile dinjur…- Cum să vadă, domnule? Vădbine. Văd mai bine. Văd dublu.Dublu văd şi chelnerii. Iau dublu peun pahar de tescovină dacă te miroasecă ai cinstit ceva. Şi,nu poţi să le zici nimic! Dacă le spuiceva, îţi arată peretele unde scrie: „Nuservim persoane în stare de ebritate!”- Ebrietate, vreţi să spuneţi?- Da! Ebritate. Dar, nu mai beau.N-am bani. Cine mai poate bea astăzicu preţurile astea ? Nu mi-au datavansul, nu mai beau! Nu mai pot beaniciun pahar cu apă milenară!- Vreţi să spuneţi, apă minerală?- Da. Apă milenară.- Vă cred că n-aţi băut, se vede căvorbiţi clar, că nu aveţi bani, dar cuce vă ocupaţi? Ce serviciu aveţi?Acum sunteţi în timpul serviciului?- Da! Răspund la interviu, dar sănu înregistraţi. Lucrez în construcţii.Eu şi la serviciu sunt cinstit. Toţisuntem cinstiţi. Dacă nu eram cinstiţişi umblam cu fofârlica, eram toţi lapârnaie. Şi şeful e cinstit. În ziua desalariu. El e băiat bun. Dacă ne vedebăuţi, nu ne dă de lucru pe schele. Eun-am fost niciodată pe schele. Amcopii, le trebuie bani, dar nu-i cinstit.- Ce nu-i cinstit ?- Alocaţia. Luam şi eu mai mulţibani. Aveam bani de cheltuială.Acum o ia nevasta. De la poştă. Seduce la poştă şi-i dă banii. N-am baninici de tramvai. Merg pe jos laserviciu. Ajung mai repede. Mă urcodată în tramvai, îmi dă locul odoamnă, care mi-a zis că se simtemirosul de băutură de la o poştă. Vădaţi seama? Cred că era beată. Cumsă miros a băutură de la o poştă ?Poate de la o crâşmă! Şi, cumspuneam, mă urc odată în tramvai şiamîntârziat patru ore la serviciu.Nimeni nu m-a trezit. Am făcutrondul de vreo trei ori. Pe jos e maibine. Intru să mă mai „încălzesc” pela vreun colţ de stradă, că peste totsunt crâşme, de ajung la serviciu,cinstit să fiu, bine „încălzit”, să potavea chef de treabă. Dacă nu beau, nurezist la dojana şefului.- Am înţeles, am înţeles. Dar, văpun o ultimă întrebare: E mai bineacum după ce-am intrat în Europa,intrarea v-a adus ceva nou ?- Domnule, parcă eşti beat! Amzis o dată! Nu intru nicăieri! Gata.Poate mai târziu. Ajunge.- Ce ajunge?- Ajunge cât am băut. Merg laserviciu. Gata. Nu intru, nu mai beau!Am băut.- Cât aţi băut?- Spun, dar nu înregistraţi! Ambăut puţin, puţin de tot. Azi avem delucru pe schele.- Am înţeles, dar cât de puţin ?Se vede că totuşi aţi băut ceva… Cât,o jumătate de vin ?- Da. O jumătate…- De vin ?- Nu!!! De zi!În loc de rezumat:(inspecţie la o societate comercială)Raportează un adjunctCă e totul pus la punct,Secretara, mai de sus:Şi la virgulă e pus!- Domnilor, după cum aţi auzit, eusunt aici noul şef! De la început,vreau să ştiţi că sunt adeptulschimbărilor. Şi, să nu fie cusupărare, voi începe cu secretara. Săvăd pe altcineva aici! Apoi biroul.Biroul meu s-arate exemplar!Schimbat complet. Ce, acesta-icabinet de lucru? Aşa trebuie s-arate?Nu vedeţi, parcă e o cancelarieşcolară?! Cum a acceptat vechiul şefsituaţia asta? Dar, de fapt de ce să mămir, că tocmai de asta a fostschimbat. Se complăcea într-o situaţieca asta. Pe când eu! Eu vreauschimbare şi iar schimbare. Aţiînţeles?- Am înţeles, domnule şef!- Bine. Aveţi zece zile ladispoziţie!După zece zile, şeful se întoarceşi îi sunt prezentate schimbările:- Poftiţi, domnule şef. Amterminat. Credem c-o să vă placă…- Să văd. Dumneata cine eşti?- Eu, ştiţi, sunt noua secretară…- O! Bine. Câţi ani ai?- Peste un an am nouăsprezece.- Măritată, copii?- Am de gând să mă mărit, iaracum nu am copii.- Studii?- Liceul şi facultatea de limbistrăine, dacă reuşesc să intru la anul.- Ce ştii să faci?→VASILE LARCO65