OBICEIURI DE ALTĂDATĂSFÂNTA SĂRBĂTOARE A CRĂCIUNULUIFrumoase sunt obiceiurile legate de sărbătorile de iarnă. Pe parcursul anilor, multelucruri s-au schimbat, mergând cu paşi rapizi în timp, dar esenţa şi farmecul lor au rămasaceleaşi d<strong>in</strong>totdeauna.Despre obiceiurile de Ajun mi-a vorbit MARIA OPREA TRUIA d<strong>in</strong> Nicol<strong>in</strong>ţ, învârstă de 86 de ani.În AjunCa oricare sărbătoare, Ajunul Crăciunului subînţelege unele activităţi care sefăceau doar în ziua respectivă. Acestea se ştiau d<strong>in</strong> moşi strămoşi şi fiecare generaţieîncearcă să respecte tot ceea ce ţ<strong>in</strong>ea de obiceiuri şi tradiţie.Astfel, în ziua respectivă se făceau pregătirile pentru Crăciun. Femeile pregăteau colaciimici, care se dădeau de pomană celor trecuţi în lumea umbrelor, colacii care se puneau întraistă la mersul “cu colacul”, colacul pentru nănaş, colacul Crăciunului, care era maideosebit, împletit “în patru”, un colac care se numea “ uşărniţă” şi care avea mai multecrestături pe marg<strong>in</strong>e, fiecare simbolizând un an roditor (acest colac se dădea îndim<strong>in</strong>eaţă următoare purcarului), colacul în care se punea un ban şi care se mânca înseara de Ajun ( cel care nimerea banul, îl ducea la biserică la slujba d<strong>in</strong> ziua de Crăciun).În această zi, în casă trebuia să fie l<strong>in</strong>işte şi pace pentru ca astfel să fie pe întregparcursul anului. De aceea se spunea copiilor să fie cum<strong>in</strong>ţi şi să nu se bată, în caz contrarvor avea “bube”.Tot în această zi, gospod<strong>in</strong>ele pregăteau prăjiturile, care se deosebeau foarte multde cele d<strong>in</strong> ziua de azi, erau prăjituri simple făcute d<strong>in</strong> untură, zahăr, fă<strong>in</strong>ă şi ouă cu gemsau magiun, pentru ca, pe parcursul anilor asortimentul lor să fie tot mai bogat.Ziua de Ajun este zi de post, aproape că nu se mănâncă nimic, iar pentru masa deAjun se pregătea ciorbă de peşte, fasole bătută şi peşte sărat sau dulce şi, obligatoriu,plăc<strong>in</strong>te cu dovleac.Îna<strong>in</strong>te de c<strong>in</strong>ă, bunica sau străbunica se înfăşura în “ brăcire”, lăsând capeţii săspânzure pentru ca copiii să se pr<strong>in</strong>dă de ele, lua ciurul în care erau puse diferite sem<strong>in</strong>ţede porumb, grâu şi plecau în ogradă. Bunicul sau străbunicul mergea în faţă (la brâu îşipunea câţiva ştiuleţi de porumb pentru ca să fie “săţos”, bărbaţii purtau ştiuleţi la brâu şiatunci când hrăneau animalele, iar în unele cazuri, femeile când frământau colacii), iarcând s-a ajuns la “jărada” de paie a umplut un sac cu paie. Bunica spunea mereu “clons,clonc, clonc”, iar copiii – “piu, piu, piu”. Astfel s-a ocolit toată ograda, trecându-se pe latoate vietăţile, iar când s-a ajuns la fântână, bunica “ciuruia” deasupra şi spunea “porci,gă<strong>in</strong>i, gâşte”… am<strong>in</strong>t<strong>in</strong>d toate orătăniile şi animalele d<strong>in</strong> gospodărie, pentru ca-n anul cev<strong>in</strong>e acestea să fie d<strong>in</strong> belşug.Ajunşi în casă, bunicul aruncă paie pr<strong>in</strong> cameră, dar lasă şi în sac, pe care îl puneape “ tăvanul” cuptorului sau pe un scaun lung lângă cuptor. După c<strong>in</strong>ă, bunica aruncanuci pr<strong>in</strong> cameră, iar copii se străduiau să adune cât mai multe.105
Seara se făcea foc la stradă, iar ţiganii veneau cu col<strong>in</strong>da pe la casele oamenilor.Este foarte <strong>in</strong>teresant că cojile de nuci mâncate în seara de ajun se punea în poartăla a treia casă, pentru ca purecii să se ducă acolo. De asemenea, paiele aruncate în camerăse adunau a treia zi de Crăciun şi se duceau în zori de ziuă tot la a treia casă d<strong>in</strong> vec<strong>in</strong>i.Atunci se spuneau anumite cuv<strong>in</strong>te, pentru ca astfel relele d<strong>in</strong> casă să se ducă în altăparte:“Hai purici, puricoane,Muroni, muroane,Strigoi, strigoane,Duceţi-vă a treia casăDe la noiAcolo să staţiAcolo să vă culcaţi”.Despre modul în care s-a sărbătorit în trecut această Sfântă sărbătoare mi-avorbit PARASCHEVA CHIA AGADIŞAN, în vârstă de 81 de ani d<strong>in</strong> Nicol<strong>in</strong>ţPrima zi de CrăciunÎn dim<strong>in</strong>eaţa zilei de Crăciun, bunica sau străbunica îşi aduna nepoţii şi îi punea“coţă” pe sacul cu paie d<strong>in</strong> Ajun lângă cuptor. Spunea copiilor să fie cum<strong>in</strong>ţi, ia ciurul şiîl “ciuruia” deasupra capetelor, spunând “ clonc, clonc, clonc, iar copiii răspund “ piu,piu, piu”. Apoi copiii primeau cârnaţ prăjit pe jăghi, dulciuri şi bani.Pe urmă, mama sau bunica le-a dat traista în care s-a pus un colac, cârnaţ şi câtevaprăjituri şi copii au plecat cu “ colacu” la vec<strong>in</strong>i şi rude. Tot în orele d<strong>in</strong>a<strong>in</strong>te de masă, pestrăzile satului, se auzea muzică şi chiote de veselie. Călăreţii, feciori şi oameni mait<strong>in</strong>eri, mergeau în coloană, pe armăsari, împănaţi de sărbătoare cu chilimuri aranjatefrumos pe sp<strong>in</strong>area, cântând şi chiu<strong>in</strong>d. În urma lor veneau săniile împodobite, cuchilimuri şi caii cu zvoniţuri, iar t<strong>in</strong>erele femei şi fetele mari, îmbrăcate în “iacne de plişcu cârpe de pliş cu ciucuri, stăteau mândre alături de soţii sau păr<strong>in</strong>ţii lor.În această zi, masa de prânz era mai deosebită – supă, sarmale, carne de pasăre,carne, cârnaţ şi dulciuri.Cel mai important eveniment al zilei era hora d<strong>in</strong> mijlocul satului. Aici se adunaucu mic cu mare, pentru ca t<strong>in</strong>erii să-şi poarte frumoasele ha<strong>in</strong>e de sărbătoare, păr<strong>in</strong>ţii să-şiadmire odraslele, iar copii să se bucure de marea Sărbătoare a Crăciunului.Pentru această zi şi ha<strong>in</strong>ele erau mai deosebite. Bărbaţii purtau cizme. Cioareci,cojoc şi clăbăţ, iar alţii “căput de granad<strong>in</strong>” şi pantaloni “priciş”.106
- Page 2 and 3:
CATALOGUL OBICEIURILOR POPULAREDIN
- Page 4:
CUPRINSIntroducere la istoria cultu
- Page 7 and 8:
ugăciune ( biserici, mănăstiri e
- Page 9 and 10:
Petrovici este determinant. Aceşti
- Page 11 and 12:
Dezvoltarea economică intensivă
- Page 13 and 14:
împărătesei Maria Terezia a stat
- Page 15 and 16:
O altă componentă a spiritualită
- Page 17 and 18:
mesta za molitvu (crkve, manastiri
- Page 19 and 20:
Potojanje više protestantskih ško
- Page 21 and 22:
jezik kolonista, ali i pogotovo rum
- Page 23 and 24:
anatskih autora. Neke su školske k
- Page 25 and 26:
pred kraj XX-og veka. U početku su
- Page 27 and 28:
În dimineaţa de Anul Nou - pentru
- Page 29 and 30:
Instituirea praznicului casei sub u
- Page 31 and 32:
unei asemenea pudori, manifestată
- Page 33 and 34:
au fost publicate fragmente din cap
- Page 35 and 36:
(Mai adăugăm, în paranteză, că
- Page 37 and 38:
Că ni-s căluşari,Iar de viţă b
- Page 39 and 40:
”Alesul este sărbătoarea păcur
- Page 41 and 42:
de sănătate şi de frumuseţe, as
- Page 43 and 44:
Se întorceau la stână cam pe la
- Page 45 and 46:
SÂNZÂIENILE - (24 iunie)Mangiuca
- Page 47 and 48:
ANA - FOCA - (1 iulie)Sărbătoarea
- Page 49 and 50:
d) La Sânt-Ilie în revărsatul zo
- Page 51 and 52:
SÂNTĂMĂRIA MICĂ - (8 septembrie
- Page 53 and 54:
2. Lucinul se serbează cu nelucrar
- Page 55 and 56: noiembrie. Cităm în continuare î
- Page 57 and 58: Zilele Bubatului ”erau ţinute î
- Page 59 and 60: în ziua ajunului până pre la ami
- Page 61 and 62: s) Începerea carnelegiului (câşl
- Page 63 and 64: În localităţile în care se coli
- Page 66 and 67: O circulară din secolul al VII - l
- Page 68 and 69: caracteristici, privind fecunditate
- Page 70 and 71: verovanju uglavnom radni dan, što
- Page 72 and 73: Posebno je značajno da su za ovaj
- Page 74 and 75: Ujutro na Božić je sa izvora, koj
- Page 76 and 77: kućnog praga. Zbog toga se nastoja
- Page 78 and 79: njena tvrdnja se činila koliko nev
- Page 80 and 81: Novo leto valja dočekati budan, pa
- Page 82 and 83: Na Krstovdan su jeli ostatak badnje
- Page 84 and 85: godine, kada su naši preci negoval
- Page 86 and 87: više stotina ljudi dobilo odštamp
- Page 88 and 89: BLAGOVESTI97. dan u godini, 268 dan
- Page 90 and 91: je izvođački strogo utvrđena, uv
- Page 92 and 93: U Homolju su na Veliki četvrtak ob
- Page 94 and 95: Šumadiji se prvo jaje našarano za
- Page 96 and 97: Da je Uskrs veliki praznik potvrđu
- Page 98 and 99: Lorfă copiiÎn săptămâna zăpos
- Page 100 and 101: Lorfele la Straja (nuntă)Lorfle -
- Page 102 and 103: În cea de-a doua zi de Crăciun ş
- Page 104 and 105: mască fiind doi saci traşi pe fa
- Page 108 and 109: Port românesc de iarnă pentru zil
- Page 110 and 111: 110
- Page 112 and 113: 112
- Page 114 and 115: 114
- Page 116 and 117: 116
- Page 118 and 119: FESTIVALUL ETNIILOR 2007118
- Page 120 and 121: 120
- Page 122 and 123: 122
- Page 124 and 125: 124
- Page 126 and 127: 126
- Page 128 and 129: 128
- Page 130 and 131: 130
- Page 132 and 133: 132
- Page 134 and 135: 134
- Page 136 and 137: 136
- Page 138 and 139: 138
- Page 140 and 141: MAESTRUL OLAR IONICĂ STEPAN140
- Page 142 and 143: 142
- Page 144 and 145: 144
- Page 146 and 147: 146
- Page 148 and 149: 148
- Page 150 and 151: 150
- Page 152 and 153: 152
- Page 154 and 155: 154