În Căl<strong>in</strong>dariul lui Mangiuca: ”Sânta-Maria mare (Adormirea PreacurateiFecioare). Cu această zi stau şi următoarele în legătură:a) Moşii de Sânta Maria mare.b) Culegerea bosiocului, a alunelor (Spirea filipendulă).c) Între Sânta-Marii se culeg florile de leac şi de descântece.d) Belirea teiului de ulm (...).e) În multe comune numeroase familii sântuesc Sânta-Maria-mare depatroană a casei”.La fel ca la sărbătoarea Schimbării la Faţă şi la Sântămărie, în unele localităţi d<strong>in</strong>Banat, femeile duc la biserică struguri, pentru sf<strong>in</strong>ţirea acestora şi pentru a dărui o parted<strong>in</strong> ei ca pomană pentru sufletul morţilor, căci în ziua aceasta sunt celebraţi Moşii deSântamaria Mare.La Sântamaria Mare, femeile culeg flori şi le pun la icoana Maicii Domnului,acestea fi<strong>in</strong>d folosite apoi de-a lungul anului pentru v<strong>in</strong>decarea unor boli.CRUCEA MICĂ - (29 august)Sărbătoarea religioasă Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, d<strong>in</strong> 29 august,se reflectă în calendarul popular d<strong>in</strong> Banat în praznicul cunoscut sub denumirea deCrucea Mică. În alte zone ale ţării sărbătoarea poartă numele: Sfântul Ioan – de –Toamnă, Ioan – Cap -Tăiet sau Ioan-Taie - Capul şi chiar Brumariul.Cu începere de la acestă sărbătoare se <strong>in</strong>tră în postul negru care ţ<strong>in</strong>e până lapraznicul Înălţarea Sf<strong>in</strong>tei Cruci, d<strong>in</strong> 14 septembrie.Se scontează că postul ”de la cruce până la cruce” mântuieşte sufletele <strong>in</strong>trate înpăcat pr<strong>in</strong> efectuarea unor crime, pruncucideri, furturi, <strong>in</strong>cendieri etc. Postul se mai ţ<strong>in</strong>eîmpotriva unor boli, îndeosebi friguri.Sunt impuse anumite <strong>in</strong>terdicţii, mai ales folosirea cuţitului la tăierea alimentelor, apâ<strong>in</strong>ii şi chiar a legumelor şi a fructelor, totul rupându-se cu mâna.Mangiuca scrie: ”29 august:1. Crucea-mică (Tăierea capului Sfîntului Ioan Botezătoriul).2. Începerea postului negru, numit şi secu, de la cruce pân la cruce (Înălţareacrucii la 14 septembrie).3. În multe comune numeroase familii sântuesc crucea mică de patroană acasei.4. În ziua în care cade crucea mică (Tăierea capului Sfântului Ion) nu este bunde semănat nici o bucată (ca şi în ziua de Sânz- Iana). La această cruce precum şi lacrucea mare (14 sepembrie) nu este iertat a tăia nimica cu cuţitul, ori alte<strong>in</strong>strumente tăietoare, chiar şi strugurii, pânea etc., se rup cu mâna. Crucea-micăeste rea de friguri, căci atunci de regulă încep frigurile a pr<strong>in</strong>de pre oameni”.49
SÂNTĂMĂRIA MICĂ - (8 septembrie)Praznicul împărătesc Naşterea Maicii Domnului (8 septembrie) are în calendarulpopular numele de Sântămăria Mică.Vasile Pistolea atrage atenţia că: ”Neavând post, sărbătoarea este precedată deCercurile Sf<strong>in</strong>tei Marii (7 septembrie) şi urmată de Stoborul Sântă-Măriei Mici (9septembrie), ţ<strong>in</strong>ute pentru ocrotirea oamenilor de lovituri şi dureri circulare în jurulcorpului” - (op. cit. p. 28).Ţ<strong>in</strong>ându-se sărbătoarea Sântămăria Mică, se consideră că este <strong>in</strong>fluenţatăbunăvo<strong>in</strong>ţa Maicii Domnului, implicând-o în săvârşirea unor acte b<strong>in</strong>efăcătoare, cum ar fiv<strong>in</strong>decarea unor boli, pr<strong>in</strong> unele descântece în care ea este <strong>in</strong>vocată, ajută naşterea uşoarăa femeilor, b<strong>in</strong>ecuvântata creştere a copiilor, sporul şi sănătatea animalelor domestice etc.Folcloristul Ion Taloş în lucrarea Gândirea magico-religioasă la români -Dicţionar, îi dedică Maicii Domnului o secvenţă substanţială (p. 141 - 147), în careconsideră că aceasta este ”personajul cel mai complet al mitologiei creşt<strong>in</strong>e româneşti”.Cu toate acestea, chiar în ziua de Sântămarie nu există numeroase practici magice legatede această săarbătoare. În acest sens este concludentă şi consemnarea lui SimeoneMangiuca în Căl<strong>in</strong>dariu... pe luna sepembrie: ”Sânta-Măria-mică (Naşterea preacurateifecioare). Pre această zi cad următoarele dat<strong>in</strong>i, cred<strong>in</strong>ţe şi sărbători:a) Se beleşte ulmul pentru a câştiga tei de legat.b) La Sântă-Marie-mică se duc rândunelele.c) În multe comune numeroase familii sântuesc pre Sântă-Mariamicăde patroană a casei”.ZIUA CRUCII - (14 septembrie)Sărbătoarea religioasă Înălţarea Sf<strong>in</strong>tei Cruci, d<strong>in</strong> 14 septembrie – <strong>in</strong>stituită debiserică în am<strong>in</strong>tirea lemnului crucii pe care a fost răstignit Iisus, descoperit în anul 326de către Sfânta Elena, mama împaratului Constant<strong>in</strong> cel Mare – e cunoscută în calendarulpopular sub denumirea de Ziua Crucii.Mangiuca menţionează că, în 14 septembrie este sărbătoarea ”Crucea mare(Înălţarea Crucii)”, iar despre acest praznic adaugă doar că, atunci, are loc ”încheiereapostului negru de la cruce, până la cruce” şi că ”în multe comune numeroase familiisântuesc crucea mare de patroană a casei.”În partea de răsărit a Banatului Montan (d<strong>in</strong> Caraş-Sever<strong>in</strong>) există obiceiul, precumîn Oltenia şi în Muntenia, ca în ajunul acestei sărbători să înceapă culesul strugurilor, iar,seara, acestui eveniment viticol să i se consacre o petrecere, numită Cârstovul viilor, încadrul căreia se săvârşeau dăruiri reciproce, ritualice, d<strong>in</strong> rodul viţei de vie, acesta fi<strong>in</strong>d”un simbol al vieţii şi bucuriei de a trăi” – (I. Evseev, Dicţionar de magie de monologieşi mitologie românească, Editura Amarcard, Timişoara, 1998, p. 78).50
- Page 2 and 3: CATALOGUL OBICEIURILOR POPULAREDIN
- Page 4: CUPRINSIntroducere la istoria cultu
- Page 7 and 8: ugăciune ( biserici, mănăstiri e
- Page 9 and 10: Petrovici este determinant. Aceşti
- Page 11 and 12: Dezvoltarea economică intensivă
- Page 13 and 14: împărătesei Maria Terezia a stat
- Page 15 and 16: O altă componentă a spiritualită
- Page 17 and 18: mesta za molitvu (crkve, manastiri
- Page 19 and 20: Potojanje više protestantskih ško
- Page 21 and 22: jezik kolonista, ali i pogotovo rum
- Page 23 and 24: anatskih autora. Neke su školske k
- Page 25 and 26: pred kraj XX-og veka. U početku su
- Page 27 and 28: În dimineaţa de Anul Nou - pentru
- Page 29 and 30: Instituirea praznicului casei sub u
- Page 31 and 32: unei asemenea pudori, manifestată
- Page 33 and 34: au fost publicate fragmente din cap
- Page 35 and 36: (Mai adăugăm, în paranteză, că
- Page 37 and 38: Că ni-s căluşari,Iar de viţă b
- Page 39 and 40: ”Alesul este sărbătoarea păcur
- Page 41 and 42: de sănătate şi de frumuseţe, as
- Page 43 and 44: Se întorceau la stână cam pe la
- Page 45 and 46: SÂNZÂIENILE - (24 iunie)Mangiuca
- Page 47 and 48: ANA - FOCA - (1 iulie)Sărbătoarea
- Page 49: d) La Sânt-Ilie în revărsatul zo
- Page 53 and 54: 2. Lucinul se serbează cu nelucrar
- Page 55 and 56: noiembrie. Cităm în continuare î
- Page 57 and 58: Zilele Bubatului ”erau ţinute î
- Page 59 and 60: în ziua ajunului până pre la ami
- Page 61 and 62: s) Începerea carnelegiului (câşl
- Page 63 and 64: În localităţile în care se coli
- Page 66 and 67: O circulară din secolul al VII - l
- Page 68 and 69: caracteristici, privind fecunditate
- Page 70 and 71: verovanju uglavnom radni dan, što
- Page 72 and 73: Posebno je značajno da su za ovaj
- Page 74 and 75: Ujutro na Božić je sa izvora, koj
- Page 76 and 77: kućnog praga. Zbog toga se nastoja
- Page 78 and 79: njena tvrdnja se činila koliko nev
- Page 80 and 81: Novo leto valja dočekati budan, pa
- Page 82 and 83: Na Krstovdan su jeli ostatak badnje
- Page 84 and 85: godine, kada su naši preci negoval
- Page 86 and 87: više stotina ljudi dobilo odštamp
- Page 88 and 89: BLAGOVESTI97. dan u godini, 268 dan
- Page 90 and 91: je izvođački strogo utvrđena, uv
- Page 92 and 93: U Homolju su na Veliki četvrtak ob
- Page 94 and 95: Šumadiji se prvo jaje našarano za
- Page 96 and 97: Da je Uskrs veliki praznik potvrđu
- Page 98 and 99: Lorfă copiiÎn săptămâna zăpos
- Page 100 and 101:
Lorfele la Straja (nuntă)Lorfle -
- Page 102 and 103:
În cea de-a doua zi de Crăciun ş
- Page 104 and 105:
mască fiind doi saci traşi pe fa
- Page 106 and 107:
OBICEIURI DE ALTĂDATĂSFÂNTA SĂR
- Page 108 and 109:
Port românesc de iarnă pentru zil
- Page 110 and 111:
110
- Page 112 and 113:
112
- Page 114 and 115:
114
- Page 116 and 117:
116
- Page 118 and 119:
FESTIVALUL ETNIILOR 2007118
- Page 120 and 121:
120
- Page 122 and 123:
122
- Page 124 and 125:
124
- Page 126 and 127:
126
- Page 128 and 129:
128
- Page 130 and 131:
130
- Page 132 and 133:
132
- Page 134 and 135:
134
- Page 136 and 137:
136
- Page 138 and 139:
138
- Page 140 and 141:
MAESTRUL OLAR IONICĂ STEPAN140
- Page 142 and 143:
142
- Page 144 and 145:
144
- Page 146 and 147:
146
- Page 148 and 149:
148
- Page 150 and 151:
150
- Page 152 and 153:
152
- Page 154 and 155:
154