Tăierea porcului, în 20 decembrie, cu toate practicile ritualice pe care le implicăacest act sacrificial, au menirea ”să preîntâmp<strong>in</strong>e s<strong>in</strong>gerea > porcilor, săasigure sănătatea gazdei în noul an, să alunge spiritele rele, să prezică vremea pentru aobţ<strong>in</strong>e roade bogate” – (Ion Gh<strong>in</strong>oiu, Sărbători şi obiceiuri româneşti, Editura Elion,Bucureşti, 2003, p. 138).În ziua aceasta se dau de pomană o mână de sare şi o strach<strong>in</strong>ă de fă<strong>in</strong>ă, pentru a fiferiţi porcii de boli.Sărbătoarea este ţ<strong>in</strong>ută mai ales de către femei, pr<strong>in</strong> anumite <strong>in</strong>terdicţii de muncă:spălatul rufelor, tăiatul cu foarfecele, cusutul, torsul (c<strong>in</strong>e toarce îşi toarce zilele şi lestrânge pe fus).Ţ<strong>in</strong>ându-se ziua, se asigură sănătatea familiei, norocul la păsări (stă cloşca pe ouă)şi la porci graşi.În Banat nu este foarte cunoscut, în această zi, pronosticul pentru vreme,prevestirea meteorologică făcându-se după grosimea spl<strong>in</strong>ei porcului tăiat: dacă estegroasă complet, atunci va fi iarnă în întregime grea, iar dacă este groasă doar la un capăt– (la începutul spl<strong>in</strong>ei sau la sfârşitul acesteia) – iarna va fi friguroasă, la începutul sau lasfârşitul ei.CRĂCIUNUL - (25 decembrie)În tradiţia orală românească, numele Crăciun este dat unei div<strong>in</strong>ităţi mito-folclorice,de natură solară, cu înfăţişare antropomorfă care reprez<strong>in</strong>ă sărbătoarea NaşteriiMântuitorului. V Kernbach consideră că Moş Crăciun este o dovadă că această div<strong>in</strong>itateface parte d<strong>in</strong> categoria Moşilor, a strămoşilor arhectipali (V. Kernbach, Crăciun,Crăciuneasa, în Dicţionar de mitologie generală, Editura Şti<strong>in</strong>ţifică şi Enciclopedică,Bucureşi 1989). Îndrăzneaţă este op<strong>in</strong>ia lui Ion Gh<strong>in</strong>oiu care susţ<strong>in</strong>e că acest personajmitic este un zeu solar de orig<strong>in</strong>e <strong>in</strong>do-europeană al strămoşilor geto-daci, fi<strong>in</strong>d”identificat cu zeul roman Saturn şi cu zeul iranian Mithra” (Ion Gh<strong>in</strong>oiu, Crăciun, înPanteonul românesc. Dicţionar, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2001, p. 50).Moş Ajunul este fratele lui Moş Crăciun. Perioada mitico-rituală a sărbătorilor deCrăciun cupr<strong>in</strong>de trei zile: Ajunul Crăciunului, Crăciunul şi a doua zi de Crăciun, cândse prăznuieşte Soborul Maicii Domnului. Pentru Ajunul Crăciunului, Mangiuca noteazăîn Căl<strong>in</strong>dariu... pe decembrie, doar două practici: 1. ”Pităreii Crăciunului şi 2. Darea demâncare d<strong>in</strong> toate sfărămăturele bucatelor d<strong>in</strong> casa gă<strong>in</strong>ilor (hoarelor) într-un cerc deput<strong>in</strong>ă”. Însă în acelaşi Căl<strong>in</strong>dariu... în ext<strong>in</strong>sa secvenţă, numită ”Partea Şti<strong>in</strong>ţifică”,autorul a <strong>in</strong>clus un amplu studiu, de 44 de pag<strong>in</strong>i, <strong>in</strong>titulat Col<strong>in</strong>da. Orig<strong>in</strong>ea şiînsemnătatea ei astronomică şi călendarică, în care se referă şi la obiceiuri de Crăciund<strong>in</strong> Banat, în acest sens reţ<strong>in</strong>ându-se, în primul rând secvenţa Col<strong>in</strong>da piţărăilor oripizereilor (p. 9 - 11).Mangiuca precizează că piţărăii ”sunt copii, băieţi (şcolari) până la 12 - 14 ani” şică aceştia ”col<strong>in</strong>dează îcepând des-de-dim<strong>in</strong>eaţă (pre aiurea încăt de după miezul nopţii)57
în ziua ajunului până pre la amiezi, ori şi până seara (...) > se împart înmai multe cete, alegându-şi fieşte care câte un vătav (conducător) şi asemenecol<strong>in</strong>dătorilor îmblă gium împregium pr<strong>in</strong> sat, de la casă la casă, poft<strong>in</strong>d şi gratulând ziualui >, adăugând: >. Pitărăii de regulă dev<strong>in</strong>sloboziţi să <strong>in</strong>tre în casele oamenilor, căci după cred<strong>in</strong>ţa poporului se cred aducători denorocire şi fericire (Se face trimiterea, n. n. A. T. : >). Pitărăii când <strong>in</strong>tră în casă, deloc zgândără(escitează) focul d<strong>in</strong> căm<strong>in</strong>ul ori d<strong>in</strong> vatra casei cu bâtele ce se află în mânile lor, numitepe alocurea >. (Se face trimitere, n. n. A. T. : >) (...).Cupr<strong>in</strong>sul versurilor pitărăilor col<strong>in</strong>dători sună de regulă pre scurt cam astfel:>Şi mai pe larg col<strong>in</strong>deză piţărăii în urmăoriul mod:Bună ziua lui AjunulCă-i mai bună-a lui CrăciunulCă-i cu mei, cu purcei,Că-i cu nuci de cele dulci,Cu alune de cele bune,Dă-ne poame,Că ni foameDă-ne criţari (cruceri)Că-s mai tari.Dă-ne groşiţeCă-s mai pestriţe,Dă-ne tulţi că-s mai mulţi,Dă-ne leiCă-s mai greiDă-ne colaci şi cârnaţiSă ne ducem şi la alţiUrdulene, urduleşte,Scoate punga şi plăteşte,Că dacă vei plătiÎţi vom mulţumi >>(Dacă capătă daruri, zice:)
- Page 2 and 3:
CATALOGUL OBICEIURILOR POPULAREDIN
- Page 4:
CUPRINSIntroducere la istoria cultu
- Page 7 and 8: ugăciune ( biserici, mănăstiri e
- Page 9 and 10: Petrovici este determinant. Aceşti
- Page 11 and 12: Dezvoltarea economică intensivă
- Page 13 and 14: împărătesei Maria Terezia a stat
- Page 15 and 16: O altă componentă a spiritualită
- Page 17 and 18: mesta za molitvu (crkve, manastiri
- Page 19 and 20: Potojanje više protestantskih ško
- Page 21 and 22: jezik kolonista, ali i pogotovo rum
- Page 23 and 24: anatskih autora. Neke su školske k
- Page 25 and 26: pred kraj XX-og veka. U početku su
- Page 27 and 28: În dimineaţa de Anul Nou - pentru
- Page 29 and 30: Instituirea praznicului casei sub u
- Page 31 and 32: unei asemenea pudori, manifestată
- Page 33 and 34: au fost publicate fragmente din cap
- Page 35 and 36: (Mai adăugăm, în paranteză, că
- Page 37 and 38: Că ni-s căluşari,Iar de viţă b
- Page 39 and 40: ”Alesul este sărbătoarea păcur
- Page 41 and 42: de sănătate şi de frumuseţe, as
- Page 43 and 44: Se întorceau la stână cam pe la
- Page 45 and 46: SÂNZÂIENILE - (24 iunie)Mangiuca
- Page 47 and 48: ANA - FOCA - (1 iulie)Sărbătoarea
- Page 49 and 50: d) La Sânt-Ilie în revărsatul zo
- Page 51 and 52: SÂNTĂMĂRIA MICĂ - (8 septembrie
- Page 53 and 54: 2. Lucinul se serbează cu nelucrar
- Page 55 and 56: noiembrie. Cităm în continuare î
- Page 57: Zilele Bubatului ”erau ţinute î
- Page 61 and 62: s) Începerea carnelegiului (câşl
- Page 63 and 64: În localităţile în care se coli
- Page 66 and 67: O circulară din secolul al VII - l
- Page 68 and 69: caracteristici, privind fecunditate
- Page 70 and 71: verovanju uglavnom radni dan, što
- Page 72 and 73: Posebno je značajno da su za ovaj
- Page 74 and 75: Ujutro na Božić je sa izvora, koj
- Page 76 and 77: kućnog praga. Zbog toga se nastoja
- Page 78 and 79: njena tvrdnja se činila koliko nev
- Page 80 and 81: Novo leto valja dočekati budan, pa
- Page 82 and 83: Na Krstovdan su jeli ostatak badnje
- Page 84 and 85: godine, kada su naši preci negoval
- Page 86 and 87: više stotina ljudi dobilo odštamp
- Page 88 and 89: BLAGOVESTI97. dan u godini, 268 dan
- Page 90 and 91: je izvođački strogo utvrđena, uv
- Page 92 and 93: U Homolju su na Veliki četvrtak ob
- Page 94 and 95: Šumadiji se prvo jaje našarano za
- Page 96 and 97: Da je Uskrs veliki praznik potvrđu
- Page 98 and 99: Lorfă copiiÎn săptămâna zăpos
- Page 100 and 101: Lorfele la Straja (nuntă)Lorfle -
- Page 102 and 103: În cea de-a doua zi de Crăciun ş
- Page 104 and 105: mască fiind doi saci traşi pe fa
- Page 106 and 107: OBICEIURI DE ALTĂDATĂSFÂNTA SĂR
- Page 108 and 109:
Port românesc de iarnă pentru zil
- Page 110 and 111:
110
- Page 112 and 113:
112
- Page 114 and 115:
114
- Page 116 and 117:
116
- Page 118 and 119:
FESTIVALUL ETNIILOR 2007118
- Page 120 and 121:
120
- Page 122 and 123:
122
- Page 124 and 125:
124
- Page 126 and 127:
126
- Page 128 and 129:
128
- Page 130 and 131:
130
- Page 132 and 133:
132
- Page 134 and 135:
134
- Page 136 and 137:
136
- Page 138 and 139:
138
- Page 140 and 141:
MAESTRUL OLAR IONICĂ STEPAN140
- Page 142 and 143:
142
- Page 144 and 145:
144
- Page 146 and 147:
146
- Page 148 and 149:
148
- Page 150 and 151:
150
- Page 152 and 153:
152
- Page 154 and 155:
154