Download catalog in format PDF - Brancusi

oli şi de alte rele. 6. În multe comune (sate) numeroase familii sântuesc Sânt-Andreiulde patron al casei. 7.Ungerea cu ai (usturoi) a ţâţânilor uşii spre a opri intrarea în casestrigoilor de a nu ataca noaptea persoanele ce dorm acolo. 8. La Sân-Andrei se fac dinpartea fetelor şi fermecătorii pre parte (scrisă, ursiă, dată) pentru sciricirea viitoruluibărbat. Asemenea se fac fărmecătorii şi vrăjitorii la izvoare, fântâni si râuri”.(Calendariu... pe luna noiembrie).Pentru că această sărbătoare marchează începutul iernii, ea este numită şi Andreicap-de-iarnă,iar noul anotimp fiind al lupilor, Sântandrei era considerat, în mitologiaromânească, patronul lor, alături de Sânpetru (Sânpetrul de iarnă), astfel că, aşa cum amvăzut în Călindariul... lui Mangiuca, ziua respectivă se mai numeşte şi Ziua Lupului. ”Deaceea – precizează Vasile Pistolea – ziua lui se sărbătoreşte pentru a feri animaleledomestice (vite, oi, capre) şi oamenii de lupi. Împotriva lor se luau măsuri de apărare, lafel ca împotriva strigoilor. În acest sens, erau interzise o serie de activităţi şi lucrări:prelucrarea lânii de oaie şi a pieilor de animale, pieptănatul părului şi cusutul,împrumutul lucrurilor sau obiectelor (de ex. jar), scoaterea gunoiului şi a cenuşii din casă,datul de pomană. Se luau măsuri suplimentare de pază a vitelor, a porţilor şi uşilor cuusturoi, legarea sau încleştarea dinţilor de la pieptenii de scărmănat lâna”. (VasilePistolea, op.cit. p. 69).BARBARA - (4 decembrie)Sărbătoarea este consemnată în Călindariul... lui Mangiuca: ”1. Sărbătoarea buhelor la Barbara. Barbara cu Sava şi S. Micoară sunt trei zilenedespărţite (4, 5 şi 6 decembrie).2. Se face Turta dragostei.3. Se dau de pomană boabe de păsule, de cucuruz. 4. Copiilor nu le este dat amânca nici un fel de boabe”.În Calendarul Ortodox, în 4 decembrie este ziua Sfintei Muceniţe Varvara, al căreinume provine din prenumele grecesc Barbara, ce, prin filieră slavă, a devenit, în limbaromână Varvara. În Biserica Apuseană Sf. Muceniţă şi-a păstrat numele Barbara, păstratăîn tradiţia orală din Banat. În unele zone se foloseşte forma Barbura.Se credea că nu pentru faptele bune săvârşite, Dumnezeu i-a dat Sfintei MuceniţeVarvara (Barbara, Barbura) putere asupra Bubatului (Vărsatului) iar în zilele de 3 - 5decembrie (îndeosebi în 4) ea putea să dea dezlegare acestei boli.În zilele acestora nu li se dădea copiilor să mănânce fasole, mazăre, linte, porumbcopt etc., pentru ca vărsatul să nu-şi crească bubele cât boabele respective. Interesant căîn unele zone Bubatul (Varsatul) era personificat, acestuia dându-i-se ofrande rituale,pentru a fi îmbunat. În acest scop se făceau >, cu miere şi nucă, dincare se dădeau de pomană la copii, iar una era pusă lângă o cană de apă, sub streaşinacasei, pentru ospătarea vărsatului, apoi, mulţumit, va pleca mai departe.55