”Preziua aceasta – (scrie el) – cad şi următoarele sărbători, dat<strong>in</strong>i şi cred<strong>in</strong>ţe:a) Suflarea buc<strong>in</strong>ului pentru curăţirea locu<strong>in</strong>ţelor, staulilor (grajdurilor) şi aaerului (tubilustrium).b) Curăţirea vitelor, oilor şi a păcurarilor (ciobanilor – n. n. A. T.) pr<strong>in</strong> foc şiapă (lustratio per ignem et aquam).c) Facerea unturei pentru ungerea vitelor (Căl<strong>in</strong>dariu..., pe luna aprilie).Această untură, pentru ungerea ugerului, îndeosebi al oilor, era împotrivaVrăjitoarelor (strigelor) care luau mana (sporul) laptelui. Vasile Pistolea arată că:”Acest antidot miraculos este preparat d<strong>in</strong> mai multe elemente ce conţ<strong>in</strong> funcţiilemagice am<strong>in</strong>tite: untură de porc negru, usturoi, boz, leuştean, pel<strong>in</strong>, laptele câ<strong>in</strong>elui,scai, urzică, salcie cu mâţişori, etc. Stând pe piatră (simbol litomorf al strămoşuluimitic) ciobanii ungeau cu ea ugerul oilor la prima mulsoare” – (Vasile Pistolea,Sărbători religioase şi dat<strong>in</strong>i la români, Ed. Mar<strong>in</strong>easa, Timişoara, 2006, p. 201).Mangiuca arată, în cont<strong>in</strong>uare, că în această zi avea loc: ”Punerea oilor în măsură”,obicei cunoscut îndeosebi sub denumirea de măsuratul oilor (al laptelui). Se considerăcă: ”Alesul este o sărbătoare a păstorilor români care, în ajunul Sângeorzului îşi aleg loculde păşunat, de construire a stânei şi a colibei păcurarilor. Apoi despart mieii de oi,pregătesc oile pentru muls şi prepară primul caş” – (Vasile Pistolea, op. cit, p. 201).Potrivit <strong>in</strong>formaţiei date de Mangiuca, Alesul s-ar suprapune cu măsuratul oilor, în 22aprilie. Totuşi, cele mai multe surse etnografice învederează că obiceiurile acestea sedesfăşurau în zile diferite, alesul precedând măsuratul oilor, prima cutumă având loc, îngeneral, în ajunul Sângeorgiului sau chiar cu două – trei zile mai îna<strong>in</strong>te de această dată.”Suflarea buciumului” – am<strong>in</strong>tită de S. Mangiuca – se practica de către ciobani,pentru alungarea spiritelor rele, considerându-se că sunetul acestui străvechi <strong>in</strong>strumentmuzical tradiţional are virtuţi magice. Tot funcţie opotropaică avea şi punerea ramurilorverzi, de salcie şi de rug la <strong>in</strong>trarea colibei stânei şi pe împrejmuirea acesteia, îndim<strong>in</strong>eaţa zilei de 22 aprilie.În seara acestei zile, se efectua trecerea turmelor de oi şi a vitelor cornute pr<strong>in</strong> fum,pr<strong>in</strong>tre focuri, practica aceasta având rol de purificare ritualică.Pentru ca oile să dev<strong>in</strong>ă mai ”lăptoase”, în ajunul Sângeorgiului, femeile – numitegălătărese (după vasele pe care le aduceau la stână) – mergeau acolo cu găleţile în carepuseseră apă neîncepută şi iarbă descântată, cu care împroorau (stropeau) turma. Deasemenea, acestea aduceau la stână colacul oilor, mare cât gura găleţii. Acesta era fixatîn gura găleţii de muls, spre a servi ”drept cerc magic pr<strong>in</strong> care trebuie să treacă laptele” –(Vasile Pistolea, op. cit. p. 202). D<strong>in</strong> laptele muls în această zi, se prepară bamuşul,mâncare rituală, gătită d<strong>in</strong> lapte fiert cu caş.Despre Alesu lui Sân-Georgiu, Mangiuca mai menţionează următoarele practici:d) ”Descântarea leuşteanului (levisticum vulgare, ligusicum levisicum),pel<strong>in</strong>ului şi bozului, care, astfel, descântate în seara spre Sângeorgiu, se pun înstaul, la picioarele vitelor şi a oilor, ca să nu li se ia laptele şi să nu se întâmple rele.e) În ziua Alesului lui Sân-Georgiu, după amiază, se seamănă toate florile:Bosiocul (după alţii în ziua de Sân-Georgiu), cucumerele (?), sămânţa de varză(curechiu).” – (Căl<strong>in</strong>dariu..., pe luna aprilie).În lucrarea Topografia satului şi a hotarului măidan de Sofronie Liuba şi AurelieIana, urmată de Studiu despre celţi şi numele de localităţi de Dr. At. M. Marienescu(Caransebeş, 1895) se dau <strong>in</strong>formaţii importante despre Alesul Sângeorzului. Se arată că:37
”Alesul este sărbătoarea păcurarului carele cade totdeauna în 22 aprilie, adecăîn ziua premergătoare Sân-Georgiului. La Ales se împodobesc strunga (oîngrăditură de ramuri verzi, în formă cercuală, unde se bagă oile, când se scot a semulge). La Ales se odârnesc (se înţarcă) şi se aleg mieii de oi şi iezii de capre.La ”Ales” fiecare proprietariu de oi şi Sâmbraş (aşa se zice celui ce-şi dă înpază altuia, spre păzire, oile sale) păcurarului îi duce mâncare mai bună, ca decomun, şi un colac de grâu, în care când se frământă, se pune un ban de arg<strong>in</strong>t.Acest colac îl trag (spre a-l frânge) păcurarii, la uşa strungei, la care unii stau afară,iar alţii în lăuntru strungei. Se udă păcurarii cu găletăriţele unii pre alţii. Găleataeste frumos împodobită cu flori şi la mănuşe-s legate buruienile descântate: urzică,leoştean, aiu (usturoi), salcă, pel<strong>in</strong>, scăiete şi areu (laptele cânelui) şi un taler (bande arg<strong>in</strong>t) cu coadă, iar în o cârpuşoară b<strong>in</strong>e legată unsoarea gătită de găzdăriţacasei la Todorosale (24 de zile îna<strong>in</strong>te de Rusale), constatatoare d<strong>in</strong> buruienile susam<strong>in</strong>ite afară de areu, dar adăugându-se puţ<strong>in</strong>ă unsoare de porc, ca vrăji pentrusănătatea oilor.Păcurariul ia banul de la găleată şi de bucurie udă găletăriţele” – (p. 108 –109).SÂNGEORZU – (23 aprilie)Sărbătoarea Sfântului Mucenic Gheorghe, în calendarul popular este cunoscută, înTransilvania şi în Banat, sub numele de Sângeorz.În folclorul românesc, acest sfânt a fost <strong>in</strong>vestit cu atributele unei div<strong>in</strong>ităţiautohtone, protectoare a animalelor cu lapte şi a semănăturilor. În cred<strong>in</strong>ţa populară,Sângeorzul are putere asupra timpului, pentru că Dumnezeu i-a dat două chei: cu una săînchidă iarna, cu cealaltă să deschidă primăvara, pe vremea orăcăitului broaştelor. Chiarsub alergarea lui pe pământ, călare pe fantasticul său cal, reînvie nat ura, iarba,înmugur<strong>in</strong>d pomii, înverz<strong>in</strong>d codrul. Împreună cu fratele său, Sâmedru (sărbătorit la 26octombrie) are stăpânire peste timpul Anului pastoral. Sângeorzul stăpâneşte peste varapastorală (cupr<strong>in</strong>să între 23 aprilie şi 26 octombrie), iar Sâmedru (Sfântul MucenicDumitru) săpâneşte iarna pastorală (26 octombrie – 23 aprilie).În viziunea populară Anul Nou pastoral începe la Sângeorz, spre deosebire de AnulNou agrar, care purcede în preajma ech<strong>in</strong>ocţiului de primăvară.Cât de mare importanţă i s-a dat sărbătorii Sângeorzului vedem tocmai însumedenia de practici rituale şi de cred<strong>in</strong>ţe legate de acest praznic. Acestea erau vii,funcţionau în Banat, în ultimul sfert al veacului al XIX-lea, aşa după cum putem constatad<strong>in</strong> <strong>in</strong>formaţiile cupr<strong>in</strong>se în Căl<strong>in</strong>dariul... lui Mangiuca. Le reproducem, spre a relevamarea lor bogăţie:”Preziua aceasta cad următoarele serbări, dat<strong>in</strong>i şi cred<strong>in</strong>ţe:a) Moşii de Sân-Georgiu.b) Punerea de iarbă verde, rug ori ramuri verzi de fag ori salcă în poartă, înferestre şi în uşa caselor şi staulelor cu vite.c) Împărţirea iorgovanului, liliacului (syr<strong>in</strong>ga vulgaris), la biserică – prealocurea şi pregiuru se împarte leuştean (levisticum vulgare).38
- Page 2 and 3: CATALOGUL OBICEIURILOR POPULAREDIN
- Page 4: CUPRINSIntroducere la istoria cultu
- Page 7 and 8: ugăciune ( biserici, mănăstiri e
- Page 9 and 10: Petrovici este determinant. Aceşti
- Page 11 and 12: Dezvoltarea economică intensivă
- Page 13 and 14: împărătesei Maria Terezia a stat
- Page 15 and 16: O altă componentă a spiritualită
- Page 17 and 18: mesta za molitvu (crkve, manastiri
- Page 19 and 20: Potojanje više protestantskih ško
- Page 21 and 22: jezik kolonista, ali i pogotovo rum
- Page 23 and 24: anatskih autora. Neke su školske k
- Page 25 and 26: pred kraj XX-og veka. U početku su
- Page 27 and 28: În dimineaţa de Anul Nou - pentru
- Page 29 and 30: Instituirea praznicului casei sub u
- Page 31 and 32: unei asemenea pudori, manifestată
- Page 33 and 34: au fost publicate fragmente din cap
- Page 35 and 36: (Mai adăugăm, în paranteză, că
- Page 37: Că ni-s căluşari,Iar de viţă b
- Page 41 and 42: de sănătate şi de frumuseţe, as
- Page 43 and 44: Se întorceau la stână cam pe la
- Page 45 and 46: SÂNZÂIENILE - (24 iunie)Mangiuca
- Page 47 and 48: ANA - FOCA - (1 iulie)Sărbătoarea
- Page 49 and 50: d) La Sânt-Ilie în revărsatul zo
- Page 51 and 52: SÂNTĂMĂRIA MICĂ - (8 septembrie
- Page 53 and 54: 2. Lucinul se serbează cu nelucrar
- Page 55 and 56: noiembrie. Cităm în continuare î
- Page 57 and 58: Zilele Bubatului ”erau ţinute î
- Page 59 and 60: în ziua ajunului până pre la ami
- Page 61 and 62: s) Începerea carnelegiului (câşl
- Page 63 and 64: În localităţile în care se coli
- Page 66 and 67: O circulară din secolul al VII - l
- Page 68 and 69: caracteristici, privind fecunditate
- Page 70 and 71: verovanju uglavnom radni dan, što
- Page 72 and 73: Posebno je značajno da su za ovaj
- Page 74 and 75: Ujutro na Božić je sa izvora, koj
- Page 76 and 77: kućnog praga. Zbog toga se nastoja
- Page 78 and 79: njena tvrdnja se činila koliko nev
- Page 80 and 81: Novo leto valja dočekati budan, pa
- Page 82 and 83: Na Krstovdan su jeli ostatak badnje
- Page 84 and 85: godine, kada su naši preci negoval
- Page 86 and 87: više stotina ljudi dobilo odštamp
- Page 88 and 89:
BLAGOVESTI97. dan u godini, 268 dan
- Page 90 and 91:
je izvođački strogo utvrđena, uv
- Page 92 and 93:
U Homolju su na Veliki četvrtak ob
- Page 94 and 95:
Šumadiji se prvo jaje našarano za
- Page 96 and 97:
Da je Uskrs veliki praznik potvrđu
- Page 98 and 99:
Lorfă copiiÎn săptămâna zăpos
- Page 100 and 101:
Lorfele la Straja (nuntă)Lorfle -
- Page 102 and 103:
În cea de-a doua zi de Crăciun ş
- Page 104 and 105:
mască fiind doi saci traşi pe fa
- Page 106 and 107:
OBICEIURI DE ALTĂDATĂSFÂNTA SĂR
- Page 108 and 109:
Port românesc de iarnă pentru zil
- Page 110 and 111:
110
- Page 112 and 113:
112
- Page 114 and 115:
114
- Page 116 and 117:
116
- Page 118 and 119:
FESTIVALUL ETNIILOR 2007118
- Page 120 and 121:
120
- Page 122 and 123:
122
- Page 124 and 125:
124
- Page 126 and 127:
126
- Page 128 and 129:
128
- Page 130 and 131:
130
- Page 132 and 133:
132
- Page 134 and 135:
134
- Page 136 and 137:
136
- Page 138 and 139:
138
- Page 140 and 141:
MAESTRUL OLAR IONICĂ STEPAN140
- Page 142 and 143:
142
- Page 144 and 145:
144
- Page 146 and 147:
146
- Page 148 and 149:
148
- Page 150 and 151:
150
- Page 152 and 153:
152
- Page 154 and 155:
154