faţetelor fenomenului teatral şi al muzicii de operă şi operetă. Multe piese de teatru,operetă şi operă şi-au avut premiera românească <strong>in</strong> spaţiul bănăţean.Religia a avut un rol precumpănitor <strong>in</strong> mentalul bănăţean al acestor secole.Dualitatea catolicism – ortodoxism a fost o realitate care s-a mulat – după un primmoment de derută – pe realităţi. Dor<strong>in</strong>ţa de înnoire a dogmei, de adaptare a ei la realitate,dor<strong>in</strong>ţa de a ţ<strong>in</strong>e pas cu cer<strong>in</strong>ţele cred<strong>in</strong>cioşilor, a îndrumat ierarhiile eclesiastice sprepaşii necesari apropierii şi coexistenţei.Progresele economice remarcabile, capacitatea comercială ce a dus produselelocale pe toate pieţele europene, şi nu numai, restructurarea şi stratificarea socială bazatăpe aceste realităţi, îndepărtarea primejdiei războaielor pe acest teritoriu, destrămarearelaţiilor feudale şi apariţia producţiei de piaţă, pr<strong>in</strong> agricultura <strong>in</strong>tensivă sprij<strong>in</strong>ită peproducţia <strong>in</strong>ternă <strong>in</strong>dustrială diversificată, sunt realităţile zonei <strong>in</strong> veacul al XIX-lea.Personalităţi culturale se nasc şi activează depl<strong>in</strong> <strong>in</strong> spaţiul bănăţean.Toate etniile au oferit personalităţi <strong>in</strong> varii domenii. Unele au acţionat doar <strong>in</strong> plan localşi regional. Altele au depăşit acest cadru, fi<strong>in</strong>d personalităţi ale lumii europene. Au fostbănăţeni întemeietori de domenii culturale, şti<strong>in</strong>ţifice şi tehnice <strong>in</strong> România, Ungaria,Serbia sau teritoriile germane. Au fost creatori de şcoală, de <strong>in</strong>stituţii, de curenteculturale, <strong>in</strong>g<strong>in</strong>eri şi tehnicieni străluciţi, călători pr<strong>in</strong> cele mai diverse colţuri ale acesteilumii, cu relatări ale călătoriilor lor. Numărul este extrem de mare, dar activitatea şi operalor sunt doar parţial cunoscute publicului. Ar merita o atenţie concentrată d<strong>in</strong> parteaurmaşilor pentru că fac, cu toţii, c<strong>in</strong>ste acestui ţ<strong>in</strong>ut. Ei au fost români, germani, maghiari,sârbi, croaţi, bulgari, evrei, cehi, slovaci, francezi, italieni etc. Au activat <strong>in</strong> medi<strong>in</strong>aţionale, economice, sociale şi culturale extrem de diferite, pe patru cont<strong>in</strong>ente, <strong>in</strong>aproape toate mediile sociale cunoscute. Un dicţionar al acestor personalităţi născute,crescute, <strong>in</strong>struite <strong>in</strong> Banat ar cupr<strong>in</strong>de câteva mii de pag<strong>in</strong>i. Acest dicţionar ar trebuipregătit. Există dicţionare de personalităţi d<strong>in</strong> ţări diferite care-i cupr<strong>in</strong>d pe aceştibănăţeni, dar nu există unul al personalităţilor bănăţene.Revoluţia burgheză a anilor 1848 – 1849 a descătuşat energiile creatoare aleBanatului. Evoluţia economică s-a trans<strong>format</strong> <strong>in</strong> revoluţie economică, cea socială a at<strong>in</strong>sdeja grade înalte de <strong>in</strong>tegrare, cea naţională – trezită la starea de s<strong>in</strong>e – a marcat decisivistoria ultimei jumătăţi de veac XIX. Evoluţia culturală a succedat acestor realităţi şi,uneori, le-a precedat şi provocat.In acest context efervescent d<strong>in</strong> punct de vedere economic şi social, fapteleculturale sunt şi ele de excepţie. Nici nu ştii despre care să vorbeşti mai întâi, căreia să-iacorzi un spaţiu mai amplu, pe care să o raportezi unui anumit curent sau idei culturalenaţionale, europene sau mondiale.Un fenomen cu o excepţională amplitud<strong>in</strong>e şi înt<strong>in</strong>dere <strong>in</strong> timp a fost cel coral.Izvorât d<strong>in</strong> două curente; cel religios ( ortodox şi catolic ) şi cel popular ( al fiecărei etniilocuitoare ) cântul coral a cunoscut <strong>in</strong> secolele XIX şi XX o adevărată explozie. Existenţamai multor coruri bisericeşti confesionale <strong>in</strong> acelaşi sat, apoi existenţa corurilor mixte(religioase şi laice, bărbăteşti şi femeieşti) a condus la o efervescenţă corală nu au maifost întâlnită <strong>in</strong> alte părţi. Concursurile corale s-au desfăşurat atât la evenimentele festiveale comunităţilor bănăţene cât şi cu prilejul unor concursuri specifice. Un alt fenomeneste implicarea <strong>in</strong> cadrul unui cor (societăţi corale sau reuniune de cântări şi muzică) aunor oameni aparţ<strong>in</strong>ând altor etnii decât cea <strong>in</strong>iţială a corului; astfel au apărut ansambluricorale redutabile ce grupau cele mai bune voci ale comunităţii locale şi care au obţ<strong>in</strong>utcel mai mari succese <strong>in</strong>ternaţionale.13
O altă componentă a spiritualităţii bănăţene a fost fanfara. Rezultantă a muziciimilitare şi a celei a coloniştilor, fanfara bănăţeană – <strong>in</strong>iţial pe criterii etnice şi religioase –a surclasat această ipostază şi a devenit o componentă a folclorului etniilor bănăţene.Compozitori şi autodidacţi au compus pentru aceste formaţii piese de rezistenţă iarconcursurile de fanfare sunt şi azi o permanenţă bănăţeană.Fenomen cu totul s<strong>in</strong>gular pe plan mondial şi european este cel reprezentat deţăranii condeieri, ţăranii poeţi, ţăranii scriitori, ţăranii publicişti. Dezvoltată <strong>in</strong> rândulţărănimii bănăţene cunoscătoare de carte, acţiunea a fost aureolată de prestaţia ţăranilorromâni bănăţeni. Fenomenul a cont<strong>in</strong>uat până spre sfârşitul veacului al XX-lea. Au apărut<strong>in</strong>iţial producţii literare ale acestora, apoi publicaţii ţărăneşti, dar şi volume de versuri,proză, chiar teatru, a productivilor şi <strong>in</strong>ventivilor ţărani.Secolul XX înseamnă profesionalizarea culturală a ţ<strong>in</strong>utului bănăţean. De lastatutul de prov<strong>in</strong>cie culturală Banatul a trecut la cel de centru cultural, cu varianta decreator şi exportator de talente. Să explicităm pe domenii, întrucât numele sunt atât denumeroase încât nu pot fi cupr<strong>in</strong>se <strong>in</strong> aceste pag<strong>in</strong>i.In domeniul artelor plastice Banatul a oferit României, Ungariei, Jugoslaviei,Austriei, Germaniei, dar şi altor state de pe alte cont<strong>in</strong>ente artişti extrem de valoroşi şib<strong>in</strong>e cotaţi. In planul teatrului, muzicii simfonice şi de operă, aceleaşi ţări au beneficiatde actori , <strong>in</strong>terpreţi şi solişti de talie europeană şi mondială. C<strong>in</strong>ematografia europeană şichiar mondială (vezi Hoolywood – Johnny Weismüller, Bèla Lugasi etc.) au avut actoriproven<strong>in</strong>d d<strong>in</strong> Banat, drept capete de afiş <strong>in</strong> producţii şi superproducţii memorabile.Poeţi şi scriitori, dramaturgi, eseişti şi critici literari, teatrali şi c<strong>in</strong>ematografici, au scris şipublicate sute de volume de certă valoare; scrise <strong>in</strong> diverse limbi, scrise pr<strong>in</strong> prisma unuicurent artistic sau a altuia, operele lor rămân ca valoare a patrimoniului cultural european.In domeniul şti<strong>in</strong>ţelor militare, a strategiei şi tacticii, Banatul a oferit o serie de mareşalişi generali, <strong>in</strong>g<strong>in</strong>eri militari de valoare europeană. In planul arhitecturii bănăţenii s-auimpus <strong>in</strong> mai multe capitale şi ţări europene. In domeniul şti<strong>in</strong>ţei şi tehnicii realizărileoamenilor d<strong>in</strong> Banat au fost de absolută excepţie, porn<strong>in</strong>d de la prima geometrienoneuclidiană a lumii (Bolyai Janos, Timişoara, 1823), primul avion cu motor d<strong>in</strong> lume(Traian Vuia, Paris, 1906) până la mii şi mii de <strong>in</strong>venţii patentate peste tot <strong>in</strong> lume.Iată aşadar, o posibilă <strong>in</strong>troducere la un fenomen extrem de vast, de<strong>in</strong>teresant, dar complex şi parţial necunoscut: istoria culturală a Banatului. Intenţiaa fost doar de a semnala câteva d<strong>in</strong>tre coordonatele istorice, <strong>in</strong> dor<strong>in</strong>ţa studiului<strong>in</strong>terdiscipl<strong>in</strong>ar obligatoriu pentru această generaţie matură cultural dar şi pentrucele viitoare.14
- Page 2 and 3: CATALOGUL OBICEIURILOR POPULAREDIN
- Page 4: CUPRINSIntroducere la istoria cultu
- Page 7 and 8: ugăciune ( biserici, mănăstiri e
- Page 9 and 10: Petrovici este determinant. Aceşti
- Page 11 and 12: Dezvoltarea economică intensivă
- Page 13: împărătesei Maria Terezia a stat
- Page 17 and 18: mesta za molitvu (crkve, manastiri
- Page 19 and 20: Potojanje više protestantskih ško
- Page 21 and 22: jezik kolonista, ali i pogotovo rum
- Page 23 and 24: anatskih autora. Neke su školske k
- Page 25 and 26: pred kraj XX-og veka. U početku su
- Page 27 and 28: În dimineaţa de Anul Nou - pentru
- Page 29 and 30: Instituirea praznicului casei sub u
- Page 31 and 32: unei asemenea pudori, manifestată
- Page 33 and 34: au fost publicate fragmente din cap
- Page 35 and 36: (Mai adăugăm, în paranteză, că
- Page 37 and 38: Că ni-s căluşari,Iar de viţă b
- Page 39 and 40: ”Alesul este sărbătoarea păcur
- Page 41 and 42: de sănătate şi de frumuseţe, as
- Page 43 and 44: Se întorceau la stână cam pe la
- Page 45 and 46: SÂNZÂIENILE - (24 iunie)Mangiuca
- Page 47 and 48: ANA - FOCA - (1 iulie)Sărbătoarea
- Page 49 and 50: d) La Sânt-Ilie în revărsatul zo
- Page 51 and 52: SÂNTĂMĂRIA MICĂ - (8 septembrie
- Page 53 and 54: 2. Lucinul se serbează cu nelucrar
- Page 55 and 56: noiembrie. Cităm în continuare î
- Page 57 and 58: Zilele Bubatului ”erau ţinute î
- Page 59 and 60: în ziua ajunului până pre la ami
- Page 61 and 62: s) Începerea carnelegiului (câşl
- Page 63 and 64: În localităţile în care se coli
- Page 66 and 67:
O circulară din secolul al VII - l
- Page 68 and 69:
caracteristici, privind fecunditate
- Page 70 and 71:
verovanju uglavnom radni dan, što
- Page 72 and 73:
Posebno je značajno da su za ovaj
- Page 74 and 75:
Ujutro na Božić je sa izvora, koj
- Page 76 and 77:
kućnog praga. Zbog toga se nastoja
- Page 78 and 79:
njena tvrdnja se činila koliko nev
- Page 80 and 81:
Novo leto valja dočekati budan, pa
- Page 82 and 83:
Na Krstovdan su jeli ostatak badnje
- Page 84 and 85:
godine, kada su naši preci negoval
- Page 86 and 87:
više stotina ljudi dobilo odštamp
- Page 88 and 89:
BLAGOVESTI97. dan u godini, 268 dan
- Page 90 and 91:
je izvođački strogo utvrđena, uv
- Page 92 and 93:
U Homolju su na Veliki četvrtak ob
- Page 94 and 95:
Šumadiji se prvo jaje našarano za
- Page 96 and 97:
Da je Uskrs veliki praznik potvrđu
- Page 98 and 99:
Lorfă copiiÎn săptămâna zăpos
- Page 100 and 101:
Lorfele la Straja (nuntă)Lorfle -
- Page 102 and 103:
În cea de-a doua zi de Crăciun ş
- Page 104 and 105:
mască fiind doi saci traşi pe fa
- Page 106 and 107:
OBICEIURI DE ALTĂDATĂSFÂNTA SĂR
- Page 108 and 109:
Port românesc de iarnă pentru zil
- Page 110 and 111:
110
- Page 112 and 113:
112
- Page 114 and 115:
114
- Page 116 and 117:
116
- Page 118 and 119:
FESTIVALUL ETNIILOR 2007118
- Page 120 and 121:
120
- Page 122 and 123:
122
- Page 124 and 125:
124
- Page 126 and 127:
126
- Page 128 and 129:
128
- Page 130 and 131:
130
- Page 132 and 133:
132
- Page 134 and 135:
134
- Page 136 and 137:
136
- Page 138 and 139:
138
- Page 140 and 141:
MAESTRUL OLAR IONICĂ STEPAN140
- Page 142 and 143:
142
- Page 144 and 145:
144
- Page 146 and 147:
146
- Page 148 and 149:
148
- Page 150 and 151:
150
- Page 152 and 153:
152
- Page 154 and 155:
154