Şi călcăture să aveţi etc.Şi cu aceste se depărtează de la casa omului tot cob<strong>in</strong>d a pofte rele. Se înţelege des<strong>in</strong>e cum că gratularea aceasta a pitărăilor pre alocurea variată în cuv<strong>in</strong>te după cum suntpărările şi tradiţiunea, dar o în înţelesul aci mai sus expus” (Simeone Mangiuca, Col<strong>in</strong>da.Orig<strong>in</strong>ea şi însemnătatea ei calendaristică, în Călendariu Julianu, gregorianu şipoporalu românu, Editura autorului, Oraviţa, Tipografia Alexi, Braşov, 1881, p. 9 - 11).Prestigiosul folclorist Ovidiu Bârlea în lucrarea Folclorul românesc. Momente şis<strong>in</strong>teze (Editura M<strong>in</strong>erva, Bucureşti 1981) în capitolul Col<strong>in</strong>datul copiilor are secvenţaMoş Ajunul, în care este citat Mangiuca, materialul publicat de acesta deven<strong>in</strong>d, în timp,un valoros document etnologic, care învederează că textele piţărailor bănaţeni ” seaseamănă izbitor cu cel lat<strong>in</strong> al copiilor d<strong>in</strong> Roma, d<strong>in</strong> primele veacuri creşt<strong>in</strong>e” care urausunând că: >” – (Ovidiu Bîlea, Folclorul românesc I.Momente şi s<strong>in</strong>teze. Editura M<strong>in</strong>erva, Bucureşti, 1981, p. 278).Piţărăii primesc daruri, colăcei anume făcuţi pentru ei (care, în unele localităţi senumesc col<strong>in</strong>deţi sau pizărăi), fructe, îndeosebi nucile şi merele, acestea d<strong>in</strong> urmă, învirtutea străvechilor lor semnificaţii mitologice, ca aducătoare de fertilitate şi belşug.În Căl<strong>in</strong>dariul... lui Mangiuca despre Crăciun există următoarele date: ”Pre acestăzi cad şi următoarele dat<strong>in</strong>i, sărbători şi cred<strong>in</strong>ţe:a) Moşii Crăciunului.b) Col<strong>in</strong>da.c) Cerbuţiul (Ţurca, Ţiurca, Bresaia, Vasilica).d) Salutarea şi vărsarea darului în capul primului cercetătoriu (partefemeiască) la Crăciun.e) Judecarea pomului sterp.f) Nu se dă nimic împrumut d<strong>in</strong> casă şi d<strong>in</strong> b<strong>in</strong>e.g) Boabele de cucuruz (păpuşoi, porumb) aruncate piţărăilor culese de prepământ se pun sub masă.h) Fânul legat la picioarele mesei.i) Aşternerea paielor pr<strong>in</strong> chilii şi pre masă sub măsăriţă (măsai).j) Privighearea în noaptea spre Crăciun. Olăţielul (?) pus pre masă cu cuţiulînfipt în el preste noaptea spre Crăciun.k) Împărţirea de col<strong>in</strong>deţ.l) Slobozirea de pe deal a roatei de foc.m) Steaua Vitleemului.n) Împărechiarea păsărilor (Vögel).o) Vrăjirea pre parte (ursita) la râuri, fântâni şi izvoare în noaptea spreCrăciun.p) Masa pusă de c<strong>in</strong>ă în ajunul Crăciunului rămâne cu toate bucatele pe s<strong>in</strong>epreste noaptea spre Crăciun.q) Butucul Crăciunului arzător în foc.r) Colacul Crăciunului.59
s) Începerea carnelegiului (câşlegiului).t) La Crăciun este ceriul deschis.u) Stele şi o vacă făcută de aluat se pun pre masa cu bucate preste noapteaCrăciunului.v) În multe comune (sate) numeroase familii sântuesc Crăciunul de patron alcasei.w) Când e lung timpul între securi (posturi) adecă ţ<strong>in</strong>e lung timpulcarnelegiului (carnevalului) atunci se crede a fi an bun mănos.x) Alergarea cu cai în ziua Crăciunului”.Multe enunţuri d<strong>in</strong> acest citat ar putea fi dezvoltate pe numeroase pag<strong>in</strong>i, darprofilul lucrării noastre fi<strong>in</strong>d cel de <strong>catalog</strong> (selectiv), ne restrângem doar la câtevasubiecte, îcepând cu obiceiul col<strong>in</strong>datului, acesta fi<strong>in</strong>d reprezentativ, pentru Banat, înzona Făgetului, Judeţul Timiş.Ca material documentar folosim studiul lui Ion Căliman, Col<strong>in</strong>datul cu dube d<strong>in</strong>zona Făgetului, publicat în ”Timisiensis”. Revistă trimestrială de <strong>in</strong>formare culturală, nr.4 / 1996, editată de Centrul Judeţean de Conservare şi Valorificare a Tradiţiei şi CreaţieiPopulare Timiş.Autorul menţionează că, ”în zonă obiceiul col<strong>in</strong>datului este încă o realitate vie asărbătorilor de iarnă, cu precădere la Ajun, Crăciun şi Anul Nou (sporadic la Sfântul Ion)– numai pentru cei cu numele respectiv), la care participă, în mai toate satele, întreagacomunitate” (p. 8).De la început, autorul evidenţiază faptul că aici, precum şi în Valea Mureşului d<strong>in</strong>Judeţul Hunedoara, folosirea dubelor în timpul col<strong>in</strong>datului este o practică unică la nivelnaţional.Dubele sunt întrebu<strong>in</strong>ţate pentru a crea un fond sonor (armonie şi ritm extrem devivace) al <strong>in</strong>erpretării vocale a col<strong>in</strong>delor, al marcării momentelor mai deosebite, aledesfăşurării obiceiului şi al suspansului prevăzut la trecerea de la o secvenţă la alta şi apracticii respective. La performanţe cu totul deosebite a ajuns grupul duboşilor d<strong>in</strong>Brăneşti, localitate d<strong>in</strong> apropierea oraşului Făget.Autorul subl<strong>in</strong>iază că dubele sunt <strong>in</strong>strumente muzicale tradiţionale specifice,numai pentru col<strong>in</strong>datul d<strong>in</strong> zonă. Mai nou, acestea au fost valorificate şi scenic. Suntconfecţionate de oamenii locului – de col<strong>in</strong>dători, în primul rând. Ion Căliman le descrieastfel: ”se compun d<strong>in</strong>r-un cadru circular de lemn sau de tablă, pr<strong>in</strong>s între două cercurid<strong>in</strong> lemn sau metal, între care se înt<strong>in</strong>de o piele b<strong>in</strong>e curăţată şi uscată, de prefer<strong>in</strong>ţă decâ<strong>in</strong>e. Dubele se bat cu un ”băcel” sau ”măieţ”, rareori cu două, mai ales cea mare.Fiecare col<strong>in</strong>dător îşi păstrează duba sa, ajungându-se la un fel de > pefel de dubă, aceasta putând fi transmisă fiilor, nepoţilor şi neamurilor. Duba esteornamentată pe marg<strong>in</strong>i cu verdeaţă (piedica cerbului, iederă, foiomf<strong>in</strong>, rareori cet<strong>in</strong>ă debrad, iar astăzi, uneori chiar cu fire verzi de asparagus – simboluri ale renaşterii naturii şiomului, conform cu mesajul esenţial al col<strong>in</strong>delor) şi se înfăşoară cu un ştergar (c<strong>in</strong>geu)ţesut în casă, iar în unele localităţi (Poverg<strong>in</strong>a, Bunea-Mare, Bichigi, Temereşti etc.) sefolosesc panglici multicolore (ca la împodobirea măştii de cerb sau capră, cu care se60
- Page 2 and 3:
CATALOGUL OBICEIURILOR POPULAREDIN
- Page 4:
CUPRINSIntroducere la istoria cultu
- Page 7 and 8:
ugăciune ( biserici, mănăstiri e
- Page 9 and 10: Petrovici este determinant. Aceşti
- Page 11 and 12: Dezvoltarea economică intensivă
- Page 13 and 14: împărătesei Maria Terezia a stat
- Page 15 and 16: O altă componentă a spiritualită
- Page 17 and 18: mesta za molitvu (crkve, manastiri
- Page 19 and 20: Potojanje više protestantskih ško
- Page 21 and 22: jezik kolonista, ali i pogotovo rum
- Page 23 and 24: anatskih autora. Neke su školske k
- Page 25 and 26: pred kraj XX-og veka. U početku su
- Page 27 and 28: În dimineaţa de Anul Nou - pentru
- Page 29 and 30: Instituirea praznicului casei sub u
- Page 31 and 32: unei asemenea pudori, manifestată
- Page 33 and 34: au fost publicate fragmente din cap
- Page 35 and 36: (Mai adăugăm, în paranteză, că
- Page 37 and 38: Că ni-s căluşari,Iar de viţă b
- Page 39 and 40: ”Alesul este sărbătoarea păcur
- Page 41 and 42: de sănătate şi de frumuseţe, as
- Page 43 and 44: Se întorceau la stână cam pe la
- Page 45 and 46: SÂNZÂIENILE - (24 iunie)Mangiuca
- Page 47 and 48: ANA - FOCA - (1 iulie)Sărbătoarea
- Page 49 and 50: d) La Sânt-Ilie în revărsatul zo
- Page 51 and 52: SÂNTĂMĂRIA MICĂ - (8 septembrie
- Page 53 and 54: 2. Lucinul se serbează cu nelucrar
- Page 55 and 56: noiembrie. Cităm în continuare î
- Page 57 and 58: Zilele Bubatului ”erau ţinute î
- Page 59: în ziua ajunului până pre la ami
- Page 63 and 64: În localităţile în care se coli
- Page 66 and 67: O circulară din secolul al VII - l
- Page 68 and 69: caracteristici, privind fecunditate
- Page 70 and 71: verovanju uglavnom radni dan, što
- Page 72 and 73: Posebno je značajno da su za ovaj
- Page 74 and 75: Ujutro na Božić je sa izvora, koj
- Page 76 and 77: kućnog praga. Zbog toga se nastoja
- Page 78 and 79: njena tvrdnja se činila koliko nev
- Page 80 and 81: Novo leto valja dočekati budan, pa
- Page 82 and 83: Na Krstovdan su jeli ostatak badnje
- Page 84 and 85: godine, kada su naši preci negoval
- Page 86 and 87: više stotina ljudi dobilo odštamp
- Page 88 and 89: BLAGOVESTI97. dan u godini, 268 dan
- Page 90 and 91: je izvođački strogo utvrđena, uv
- Page 92 and 93: U Homolju su na Veliki četvrtak ob
- Page 94 and 95: Šumadiji se prvo jaje našarano za
- Page 96 and 97: Da je Uskrs veliki praznik potvrđu
- Page 98 and 99: Lorfă copiiÎn săptămâna zăpos
- Page 100 and 101: Lorfele la Straja (nuntă)Lorfle -
- Page 102 and 103: În cea de-a doua zi de Crăciun ş
- Page 104 and 105: mască fiind doi saci traşi pe fa
- Page 106 and 107: OBICEIURI DE ALTĂDATĂSFÂNTA SĂR
- Page 108 and 109: Port românesc de iarnă pentru zil
- Page 110 and 111:
110
- Page 112 and 113:
112
- Page 114 and 115:
114
- Page 116 and 117:
116
- Page 118 and 119:
FESTIVALUL ETNIILOR 2007118
- Page 120 and 121:
120
- Page 122 and 123:
122
- Page 124 and 125:
124
- Page 126 and 127:
126
- Page 128 and 129:
128
- Page 130 and 131:
130
- Page 132 and 133:
132
- Page 134 and 135:
134
- Page 136 and 137:
136
- Page 138 and 139:
138
- Page 140 and 141:
MAESTRUL OLAR IONICĂ STEPAN140
- Page 142 and 143:
142
- Page 144 and 145:
144
- Page 146 and 147:
146
- Page 148 and 149:
148
- Page 150 and 151:
150
- Page 152 and 153:
152
- Page 154 and 155:
154