Download catalog in format PDF - Brancusi

Că ni-s căluşari,Iar de viţă bănăţăni”Buariu Iordache îşi mai amintea că în anul 1937, căluşarii din Obreja au fostinvitaţi de onoare la o mar eserbare în Bucureşti, unde, iarăşi, i-ar fi gratulat Iorga şiMiron Cristea, pe atunci patriarh al României.În anul 1937 s-a întemeiat la Obreja un lucru ce merită luare-aminte. Văzândobrejencele că soţii lor, căluşarii, cam prea mult văd lumea fără ele, au hotărât dsă facă oformaţie de dansuri mixtă, să joace şi ele la serbări împreună cu bărbaţii lor, la fel ca lahora din sat. Hotărârea lor le-a cam dat bătaie de cap vajnicilor căluşari ştiind ei bine că,de fapt, soaţele lor vor sş-i aibă la mână, astfel să-i poată aduce acasă iute de tot dupăterminarea repetiţiilor la care lucrau (unde mai zăbăvewau la câte un pahar de răchie).Femeile nu aminteau nici din întâmplare de acest necaz al lor ci îşi susţineau argumentelede a intra în formaţia mixtă, spunând că împreună cu ele o să fie şi mai mult preţuiţi înlume, aşa cum se va putea dovedi când vor ajunge în ´39 în turneul din America. numaică în Ameriaca – aşa cum am menţionat înainte – formaţia de dansuri populare dinObreja n-a mai apucat să ajungă din cauza începerii primului război mondial.În cea de-a doua conflagraţie mondială, iar, la fel ca în marele război anteriormulţi dintre feciorii obrejeni au murit pe front sau au fost grav răniţi.Dar în toamna anului 1945 căluşarii care au rămas în viaţă şi încă apţi de joc,împreună cu câţiva copilandri cărora abia le dădeau tuleile, au reînviat formaţia dedansuri. Aceasta prin multă trudă a devenit una fruntaşă aşa după cum invedereazăPremiul I, obţinut la concursul judeţului severin în anul 1946, la Lugoj, precum şipremiul I primit în anul 1947 la Reşiţa.Succesele acestea dovedeau că obrejenii sunt în măsură să oganizeze, pe măsuravalorii formaţiei lore de căluşeri, sărbătorirea împlinirii a 75 de ani de la constituireaechipei, condusă de marele lor fiu generalul Moise Groza. Aşa s-a întâmplat la nedeia din30 iunie 1947 şi a fost antrenată o participare bogată, din toate satele de pe Valea Bistrei,ca să se cinstească aşa cum se cuvine emoţionanatul eveniment din Obreja.În cadrul festiv al acelei sărbători de neuitat s-a retras din activitatea de vătafvrednicul Simion Buariu care fusese mulţi ani în fruntea căluşarilor obrejeni. Atunciacesta şi-a dansat ultimul joc de căluşar. Simion Buariu a înmânat brâul lui de căluşar luiZaharia Munteanu, investindu-l astfel, ca vătaf. Însă acesta în primăvara anului 1948 arenunţat la funcţia respectivă în favoarea ţăranului obrejean Petru Pilu, el finnd atunci înputerea tinereţii, dar şi priceput şi energic. Cu timpul va deveni maestru coregraf: unuldin cei mai buni cunoscători al jocurilor populare din Banat.Petru Pilu va situa pe temelii ştiinţifice jocul de căluşari în satul său natal, elavând criterii de valorizare a acestuia, izvorâte dintr-o cercetare etno-coregraficăprofesionistă.Astfel s-a ajuns ca, în anul 1972, sărbătorirea centenarului formaţiei de căluşaridin Obreja să fie luminată de primirea Marelui Premiu pentru Autenticitate Folclorică,aceste fiind premiul special al juriului de la Festivalul Căluşarilor din Transilvania.ALESUL SÂNGEORZULUI – (22 aprilie)Ajunul Sângeorzului (praznicul Sfânului Mucenic Gheorghe).Mangiuca menţionează că, în această zi, este sărbătoarea ”Alesul lui Sân-Georgiu”.36