Download catalog in format PDF - Brancusi

Petrovici este determinant. Aceştia sprijină, inclusiv financiar, tipărirea unor primelucrări protestante, in limba maghiară.Protestantismul s-a propagat rapid la o parte a populaţiei bănăţene. Pentru româniprozelitismul religios protestant a însemnat tipărirea primelor texte (luterane şi calvine) inlimba română cu caractere latine, dar cu topică maghiară. Existenţa mai multor şcoliprotestante, la Cenad, Lipova, Timişoara etc., plecarea la studii universitare a tot maimulţi tineri absolvenţi ai acestora a marcat mijlocul acestui veac. Printre cele maireprezentative figuri ale acestui curent se numără Stefan Kiss din Szeged, activpropăvăduitor al noii credinţe la şcolile protestante din Cenad, Lipova şi Timişoara.Dintre cele mai reprezentative momente ale reformei religioase asupra românilorbănăţeni se remarcă traducerea şi tipărirea in româneşte – pentru prima dată – a bibliei(1585 ). Trei propăvăduitori ai reformei - pastori din Caransebeş şi Lugoj - întreprindaceastă monumentală operă. Ei i se adaugă ,în următoarele decenii, traducerearomânească a mai multor catehisme şi scrieri ale părinţilor reformei.Mijlocul veacului al XVI-lea aduce asupra Banatului pericolul otoman.Campaniile militare ale turcilor otomani, întreprinse in cursul anului 1551 dar mai ales invara anului 1552, înseamnă cucerirea Timişoarei şi transformarea Banatului de câmpie şi– parţial – de deal intr-o provincie (paşalâc, eyalet, vilayet) otoman. Banatul estic setransformă intr-o formă politico-administrativă – Banatul de Lugoj Caransebeş – şi estealipit principatului Transilvaniei intre 1552 şi 1658 după care este transformat şi el inprovincie otomană.Timp de 164 de ani constatăm o dualitate islamică – creştină (majoritar ortodoxădar şi catolică ) in vilayet, una ortodoxă – protestantă - catolică in Banatul creştin.Câteva cuvinte se cuvin spuse despre cultura islamică otomană din Banat.Cercetările istoricilor din ultimele decenii au adus suficiente elemente pentru definireaacesteia. Era o cultură de tip religios, bazată pe Coran, existentă îndeobşte in mediulurban. In marile centre urbane din Banat s-au ridicat moschei (fie prin transformareabisericilor, fie prin construcţii noi), dotate cu un personal religios numeros. S-au ridicatşcoli de tip elementar – mecteb (în general în oraşe şi târguri, care erau şi reşedinţe aleunităţilor administrativ-teritoriale otomane(sangeacuri şi nahii) - şi de tip gimnazial –medrese (la Timişoara) – unde predau dascăli şi profesori calificaţi. Mănăstirilediverselor ordine ale dervişilor islamici erau locuri de rugăciune dar şi de cultură.Arhitectura religioasă a înălţat aici câteva monumente reprezentative (moscheea lui SeydiAhmed paşa la Timişoara, moscheea vizirilor Kőprüllü la vakàful din Arad etc.). Ceamilitară a construit fortificaţii (noua cetate a Timişoarei, cetatea de la Aradu Nou,fortificaţii la Lipova, Cenad, Orşova etc.) iar clădirile administrative, economice, sociale(reşedinţe ale beilerbeilor la Timişoara şi Ineu, băi publice, bazare, caravanseraiuri – întoate marile oraşe şi târguri din paşalâcul de Timişoara etc.) întregesc peisajularhitectonic islamic din Banat.Întrucât religia islamică interzice reprezentarea figurii umane, artele plastice seorientează asupra elementelor vegetale şi a celor geometrice. O dezvoltare deosebită acunoscut cultura scrisă. Începutul l-au făcut cronicile, apoi diferite relatări de călătorie,suculente in descrierea unor obiective sau chiar ţinuturi bănăţene. Se remarcăglobtrotterul otoman Evlyia Celebi care lasă cea mai amplă descriere a Banatului de lamijlocul veacului al XVII-lea ( anii 1660 – 1664 ). Cronicarii El Hac Ibrahim NaimeddinTimişoreanul, Ibrahim Pecevi, dragomanul Ali, sunt doar câteva dintre cei ce au lăsatmărturii semnificative despre viaţa Banatului din perioada otomană. Redusă doar la8