5. Pre 16, 17 şi 18 iuliu cad cercovii de vară cu Mar<strong>in</strong>a în mijloc.6. În multe comune (sate) numeroase familii sântuesc pre Mar<strong>in</strong>a depatroană a casei.7. Înceată ciocârlia de a cânta şi a zbura către cer.”În calendarul ortodox, în 17 iulie este celebrată Sf. Mare Muceniţă Mar<strong>in</strong>a,martirizată la aceaşi dată, în anul 270, de către tatăl ei.În tradiţia populară, Sf. Mar<strong>in</strong>a era considerată ca fi<strong>in</strong>d una d<strong>in</strong> surorile Sf. Petru,ocrotitoare a gospodăriilor de <strong>in</strong>cendii, a oamenilor de boli şi de diavoli, a vitelor de fiare,a ogoarelor de gr<strong>in</strong>d<strong>in</strong>ă.Era obiceiul ca, în ziua ei, băieţii să se pr<strong>in</strong>dă fraţi de cruce, iar fetele să se facăsurate, ceremonii al căror legământ magic al prieteniei dura toată viaţa.SÂNTILIE - (20 iulie)În tradiţia orală, Sântilie este o div<strong>in</strong>itate care patronează furtunile verii, trăznetele,fulgerele, gr<strong>in</strong>d<strong>in</strong>a. Intervenţia sa în tulburările atmosferice, este terifiantă. El călătoreştepr<strong>in</strong>tre nori, într-un car tras de patru cai înaripaţi, fi<strong>in</strong>d înarmat cu sabie, arc cu săgeţi, unbici de foc, şi, mai ales, cu fulgerul şi tunetul. Este pornit îndeosebi împotriva diavolilor.Fulgerul poate să se işte d<strong>in</strong> sabia sa aruncată după diavol. Fulgerul este un semn căSântilie a trăsnit un drac. De frica lui Sântilie, dracii se ascund pr<strong>in</strong> turlele bisericilor,pr<strong>in</strong> copaci, sub streaş<strong>in</strong>ile caselor ori chiar în corpul unor animale, mai cu seamă în câ<strong>in</strong>işi pisici – (Vasile Pistolea, op. cit. p 300).Se crede că în ziua de Sântilie, cel care lucrează este primejduit de trăsnet şi de<strong>in</strong>cendii.În ziua aceasta se efectuează anumite practici magice pentru v<strong>in</strong>decarea bolilor(culesul plantelor de leac în zorii zilei) şi pentru prevenirea furtunilor cu gr<strong>in</strong>d<strong>in</strong>ă (vrăji şidescântece săvârşite dis de dim<strong>in</strong>eaţă, folos<strong>in</strong>du-se rouă de pe rodul pământului).Ca şi alte mari sărbători d<strong>in</strong> calendarul popular al românilor, ziua de Sântilie estededicată şi cultului strămoşilor, adică este vorba de Moşii de Sântilie, care sunt veneraţipr<strong>in</strong> dăruirea de pomene. Mai mult chiar, se crede că în această zi sufletele morţilor seîntorc acasă pentru a fi ospătate.Foarte <strong>in</strong>teresante sunt datele prezentate de Mangiuca, referitoare la aceastăsărbătoare d<strong>in</strong> ”căl<strong>in</strong>dariul poporal român” bănăţean:”1. Sânt-Ilie (Sânt-Ilii drept multorariu – plural se aude în graiul poporului).Sânt-Ilie se serbează cu nelucrare contra secetei şi arşiţei de soare, contra a toatefocariele verei stricătoare, contra grând<strong>in</strong>ei, contra fulgerilor, tresnetelor, viforilorşi volburilor şi contra beteşugurilor (morburilor) arzătoare. Pre această zi cad şiurmătoarele serbări, dat<strong>in</strong>i şi cred<strong>in</strong>ţe:a) Moşi de Sânt-Ilie.b) Se duc berbecii la berbecariu.c) La Sânt-Ilii de regulă înceată de a mai veni grând<strong>in</strong>a (piatra).47
d) La Sânt-Ilie în revărsatul zorilor (faptul zilei) se culeg tot felul de plante(flori) de afară d<strong>in</strong> câmp, care, aduse acasă, dev<strong>in</strong> făcute cămara, şi stropite cusânge de la un cocoş tăiat preste ele; atari consacrate (menite) plante se folosescdrept scaldă spre a-i v<strong>in</strong>deca pre cei betegi (morboşi) care alm<strong>in</strong>trelea nu se mai potv<strong>in</strong>deca. Ghearele de cocoş apoi se an<strong>in</strong>ă (spînzură) după un corn în podul casei. Înmulte comune (sate) nunmeroase familii sîntuesc pre Sânt-Ilie de patron al Casei. –(Căl<strong>in</strong>dariul... pe luna iulie).Acelaşi învăţat bănăţean mai consemnează în Căl<strong>in</strong>dariul... pe luna iulie, pentrudata de 21 iulie: ”Părliele (surori ale lui Sânt-Ilie). Acestea cad totdeauna pre 20, 21 şi 22iuliu. Ele se serbează ca Păliele o ziuă după St. Ilie, tot cu acel scop”, apoi pentru 22 iulie: ”Ieşirea Pârlielor”.SCHIMBAREA LA FAŢĂ A DOMNULUI - (6 august)Marea sărbătoare d<strong>in</strong> calendarul ortodox – Schimbarea la faţă a Domnului, d<strong>in</strong> 6august – este celebrată şi în calendarul popular, pr<strong>in</strong> <strong>in</strong>terdicţie de la muncă, practicimagice, existând anumite cred<strong>in</strong>ţe priv<strong>in</strong>d eficienţa acestora.În pădure, femeile dezbrăcate în pielea goală, culegeau alune care – se credea – suntbune, ca leac, împotriva frigurilor. În zorii zilei erau culese plante de leac, îndeosebimuşeţelul şi avrămeasa.Sărbătoarea se ţ<strong>in</strong>ea şi pentru rodul viilor, pentru apărarea de boli şi de trăsnete,pentru creşterea părului la copii, pentru sănătate (să nu te îngălbeneşti, să nu te usuci cafrunzele şi ca florile).O mare importanţă li se dă celebrării Moşilor Schimbării la Faţă, dându-se pomenepentru sufletele morţilor, acestea constând îndeosebi în struguri d<strong>in</strong> soiuri văratice şifructe.Mangiuca notează: ”1. Schimbarea la faţă.2. Moşii de schimbarea la faţă.3. Pre c<strong>in</strong>e doare capul la schimbarea la faţă, acela un an dezile păţieşte de durere.4. În multe comune numeroase familii sântuesc schimbarea lafaţă de patron al casei.5. Ducerea sârcilor.” – (Căl<strong>in</strong>dariul... pe luna august).SÂNTĂMĂRIA MARE - (15 august)În calendarul popular, sărbătoarea Sântămăria Mare e dată de praznicul împărătescAdormirea Maicii Domnului, d<strong>in</strong> 15 august.48
- Page 2 and 3: CATALOGUL OBICEIURILOR POPULAREDIN
- Page 4: CUPRINSIntroducere la istoria cultu
- Page 7 and 8: ugăciune ( biserici, mănăstiri e
- Page 9 and 10: Petrovici este determinant. Aceşti
- Page 11 and 12: Dezvoltarea economică intensivă
- Page 13 and 14: împărătesei Maria Terezia a stat
- Page 15 and 16: O altă componentă a spiritualită
- Page 17 and 18: mesta za molitvu (crkve, manastiri
- Page 19 and 20: Potojanje više protestantskih ško
- Page 21 and 22: jezik kolonista, ali i pogotovo rum
- Page 23 and 24: anatskih autora. Neke su školske k
- Page 25 and 26: pred kraj XX-og veka. U početku su
- Page 27 and 28: În dimineaţa de Anul Nou - pentru
- Page 29 and 30: Instituirea praznicului casei sub u
- Page 31 and 32: unei asemenea pudori, manifestată
- Page 33 and 34: au fost publicate fragmente din cap
- Page 35 and 36: (Mai adăugăm, în paranteză, că
- Page 37 and 38: Că ni-s căluşari,Iar de viţă b
- Page 39 and 40: ”Alesul este sărbătoarea păcur
- Page 41 and 42: de sănătate şi de frumuseţe, as
- Page 43 and 44: Se întorceau la stână cam pe la
- Page 45 and 46: SÂNZÂIENILE - (24 iunie)Mangiuca
- Page 47: ANA - FOCA - (1 iulie)Sărbătoarea
- Page 51 and 52: SÂNTĂMĂRIA MICĂ - (8 septembrie
- Page 53 and 54: 2. Lucinul se serbează cu nelucrar
- Page 55 and 56: noiembrie. Cităm în continuare î
- Page 57 and 58: Zilele Bubatului ”erau ţinute î
- Page 59 and 60: în ziua ajunului până pre la ami
- Page 61 and 62: s) Începerea carnelegiului (câşl
- Page 63 and 64: În localităţile în care se coli
- Page 66 and 67: O circulară din secolul al VII - l
- Page 68 and 69: caracteristici, privind fecunditate
- Page 70 and 71: verovanju uglavnom radni dan, što
- Page 72 and 73: Posebno je značajno da su za ovaj
- Page 74 and 75: Ujutro na Božić je sa izvora, koj
- Page 76 and 77: kućnog praga. Zbog toga se nastoja
- Page 78 and 79: njena tvrdnja se činila koliko nev
- Page 80 and 81: Novo leto valja dočekati budan, pa
- Page 82 and 83: Na Krstovdan su jeli ostatak badnje
- Page 84 and 85: godine, kada su naši preci negoval
- Page 86 and 87: više stotina ljudi dobilo odštamp
- Page 88 and 89: BLAGOVESTI97. dan u godini, 268 dan
- Page 90 and 91: je izvođački strogo utvrđena, uv
- Page 92 and 93: U Homolju su na Veliki četvrtak ob
- Page 94 and 95: Šumadiji se prvo jaje našarano za
- Page 96 and 97: Da je Uskrs veliki praznik potvrđu
- Page 98 and 99:
Lorfă copiiÎn săptămâna zăpos
- Page 100 and 101:
Lorfele la Straja (nuntă)Lorfle -
- Page 102 and 103:
În cea de-a doua zi de Crăciun ş
- Page 104 and 105:
mască fiind doi saci traşi pe fa
- Page 106 and 107:
OBICEIURI DE ALTĂDATĂSFÂNTA SĂR
- Page 108 and 109:
Port românesc de iarnă pentru zil
- Page 110 and 111:
110
- Page 112 and 113:
112
- Page 114 and 115:
114
- Page 116 and 117:
116
- Page 118 and 119:
FESTIVALUL ETNIILOR 2007118
- Page 120 and 121:
120
- Page 122 and 123:
122
- Page 124 and 125:
124
- Page 126 and 127:
126
- Page 128 and 129:
128
- Page 130 and 131:
130
- Page 132 and 133:
132
- Page 134 and 135:
134
- Page 136 and 137:
136
- Page 138 and 139:
138
- Page 140 and 141:
MAESTRUL OLAR IONICĂ STEPAN140
- Page 142 and 143:
142
- Page 144 and 145:
144
- Page 146 and 147:
146
- Page 148 and 149:
148
- Page 150 and 151:
150
- Page 152 and 153:
152
- Page 154 and 155:
154