este o plantă ”sălbatică”; niciunde nu-i cultivată în grăd<strong>in</strong>ile oamenilor. Creşte pr<strong>in</strong>fâneţe, pe la marg<strong>in</strong>ea pădurilor, pe şanţurile şoselelor şi a terasamentelor de cale ferată.În ajunul acestei sărbători – care marchează solstiţiul de vară – se împletesc cununide sânziene, care se pun la stâlpii porţilor şi la ferestrele caselor şi ale anexelorgospodăriei, împotriva duhurilor rele. În ajunul de Sânziene se face câte o cunună pentrufiecare membru al casei şi se aruncă pe casă. Dacă, în dim<strong>in</strong>eaţa următoare, vreo cununăera căzută, înseamnă că persoana, pentru care aceasta a fost menită, va muri. Se ştie că”în cadrul vechiului ceremonial, florile de Sânziene se strângeau numai noaptea de cătrefete t<strong>in</strong>ere, neprihănite şi împlet<strong>in</strong>d d<strong>in</strong> ele cununi, le aruncau pe casă (...). Tot în ziua deSânziene femeile în vârstă se tăvăleau pr<strong>in</strong> fân, pentru că se credea că vor fi sănătoase întot restul anului” – (Sanda Larionescu, Asimilarea modelului folcloric al obiceiurilor depeste an în satele Borlova şi Marga, Jud. Caraş-Sever<strong>in</strong>, în ”Tibiscus etnografie”,volum îngrijit de Aurel Turcuş, Timişoara, 1974, p. 184).SÂMPETRUL DE VARĂ – ( 29 iunie)Personajul mitologic Sâmpetrul de Vară şi-a luat numele şi data celebrării (29iunie) de la Sfântul Apostol Petru. Cu toate că această sărbătoare este însemnată încalendarul popular, de ea, în Banat, sunt legate puţ<strong>in</strong>e practici şi cred<strong>in</strong>ţe. Mangiuca aratăcă:”Pre această zi cad şi următoarele dat<strong>in</strong>i, cred<strong>in</strong>ţe şi sărbări:1. Moşii de Sân-Petru.2. Merele de Sân-Petru şi însemnătatea lor - (d<strong>in</strong> păcate, autorul”Căl<strong>in</strong>dariului...” nu ne mai spune nimic despre acest aspect – n. n. A. T.)3. Se dobor merele cu botele d<strong>in</strong> meri.4. Timpul începerii secerişului tot pre această zi cade.5. Picu ori prihu de la seceriş” – (op. cit. pe luna iunie) – Informaţia de lapunctul 5 rămâne complet ermetică.Lămuritoare este prezentarea d<strong>in</strong> lucrarea Sărbătorile religioase şi dat<strong>in</strong>i la românide Vasile Pistolea, care arată că Sâmpetrul de Vară ”marchează miezul verii şi începutulsecerişului, se sărbătoreşte pentru ca oamenii să fie feriţi de gr<strong>in</strong>d<strong>in</strong>ă şi animalele de lupi(...). În ziua de prăznuire se desfăşoară şi Moşii de Sâmpetru, obicei legat de cultulmorţilor. În cimitire se curăţă, se tămâiază morm<strong>in</strong>tele şi se dau de pomană colac,lumânări, mere. şi la biserică se duc mere, zarzăre, colivă de grâu şi faguri de miere (...).D<strong>in</strong> această zi încetează să mai cânte privighetorile şi cucul, iar dacă va tuna sau fulgera,nucile şi alunele vor fi viermănoase (op. cit. p. 291).45
ANA – FOCA – (1 iulie)Sărbătoarea aceasta se ţ<strong>in</strong>ea îndeosebi în Banat şi înTransilvania, pentru a fi ocrotitcâmpul de arşiţă şi pentru a fi apăraţi oamenii de boli şi de <strong>in</strong>cendii. S-au păstrat foartepuţ<strong>in</strong>e date despre practici magice şi cred<strong>in</strong>ţe populare legate de această sărbătoare d<strong>in</strong>calendarul popular d<strong>in</strong> Banat şi aproape nimic despre enigmaticul personaj mitologicAna-Foca. Simeone Mangiuca notează doar atât:”1. Ana foca.2. Arde piatra în apă.3. Gioacă soarele în apă.” – (Căl<strong>in</strong>dariu..., pe luna iulie)PANTELIILE - (13 şi 27 iulie)La fel, puţ<strong>in</strong> şi vag, se mai ştie în Banat despre sărbătoarea d<strong>in</strong> calendarul popular,numită Panteliile sau Păliile. În Căl<strong>in</strong>dariul lui Mangiuca se consemnează: ”13 iuliu.Panteliele. Pre alocurea se serbează şi acum a 7-a zi îna<strong>in</strong>te de Sânt-Ilie. De regulă însă seserbează Panteliele a şieptea zi după Sânt-Ilie, care corespunde Căl<strong>in</strong>dariului, căci chiarpre ziua aceasta cade şi St. Panteleimon.”În localităţile bănăţene d<strong>in</strong> Valea Bistrei, Jud. Caraş-Sever<strong>in</strong> – aşa precum şi înzona limitrofă a ţării Heţegului – Panteliile se ţ<strong>in</strong>eau pr<strong>in</strong> <strong>in</strong>terdicţii de muncă, atât în 13cât şi în 27 iulie, deci cu o săptămână îna<strong>in</strong>te şi cu o săptămână după praznicul SfântuluiProroc Ilie Tesviteanu (20 iulie), pentru a fi ocrotite ogoarele de <strong>in</strong>cendii şi arşiţepârjolitoare. În mitologia populară românească se consideră că Panteiliile sau Păliile suntsurori cu Sântilie, zeitate a focului şi a soarelui, similară cu Helios d<strong>in</strong> mitologia greacă.A existat, însă, o <strong>in</strong>teresantă contam<strong>in</strong>are între sărbăoarea populară Panteliile şi ceaconsacrată div<strong>in</strong>ităţii meteorologice numită Pantelimon (care are s<strong>in</strong>onim tipologic încalendarul ortodox, pe Sf. Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon, prăznuit în 27 iulie).Mangiuca notează pentru ziua de 19 iulie, sărbătoarea Paliele, consacrată surorilorSfântului Ilie. Aceasta – scrie el în Căl<strong>in</strong>dariu... pe luna iulie – ” se serbează cu o ziîna<strong>in</strong>te de Sf. Ilie, pentru foc, arşiţă, focarii în câmp în timpul v<strong>in</strong>erilor şi beteşuguri(morburi) arzătoare.MARINA – (17 iulie)În Căl<strong>in</strong>dariul... lui Mangiuca, pentru data de 17 iulie se notează:” 1. Sâ-Marghita.2. Sâ-Marghita joacă îna<strong>in</strong>tea soarelui la răsărirea lui (<strong>in</strong>formaţiile acestea,nedezvoltându-le pr<strong>in</strong> anumite lămuriri, au rămas de ne-nţeles – n. n. A. T.)3. Mar<strong>in</strong>a.4. La Mar<strong>in</strong>a se culeg măturile, pel<strong>in</strong>ul, romaniţa şi iarba creaţă (mentacrispa).46
- Page 2 and 3: CATALOGUL OBICEIURILOR POPULAREDIN
- Page 4: CUPRINSIntroducere la istoria cultu
- Page 7 and 8: ugăciune ( biserici, mănăstiri e
- Page 9 and 10: Petrovici este determinant. Aceşti
- Page 11 and 12: Dezvoltarea economică intensivă
- Page 13 and 14: împărătesei Maria Terezia a stat
- Page 15 and 16: O altă componentă a spiritualită
- Page 17 and 18: mesta za molitvu (crkve, manastiri
- Page 19 and 20: Potojanje više protestantskih ško
- Page 21 and 22: jezik kolonista, ali i pogotovo rum
- Page 23 and 24: anatskih autora. Neke su školske k
- Page 25 and 26: pred kraj XX-og veka. U početku su
- Page 27 and 28: În dimineaţa de Anul Nou - pentru
- Page 29 and 30: Instituirea praznicului casei sub u
- Page 31 and 32: unei asemenea pudori, manifestată
- Page 33 and 34: au fost publicate fragmente din cap
- Page 35 and 36: (Mai adăugăm, în paranteză, că
- Page 37 and 38: Că ni-s căluşari,Iar de viţă b
- Page 39 and 40: ”Alesul este sărbătoarea păcur
- Page 41 and 42: de sănătate şi de frumuseţe, as
- Page 43 and 44: Se întorceau la stână cam pe la
- Page 45: SÂNZÂIENILE - (24 iunie)Mangiuca
- Page 49 and 50: d) La Sânt-Ilie în revărsatul zo
- Page 51 and 52: SÂNTĂMĂRIA MICĂ - (8 septembrie
- Page 53 and 54: 2. Lucinul se serbează cu nelucrar
- Page 55 and 56: noiembrie. Cităm în continuare î
- Page 57 and 58: Zilele Bubatului ”erau ţinute î
- Page 59 and 60: în ziua ajunului până pre la ami
- Page 61 and 62: s) Începerea carnelegiului (câşl
- Page 63 and 64: În localităţile în care se coli
- Page 66 and 67: O circulară din secolul al VII - l
- Page 68 and 69: caracteristici, privind fecunditate
- Page 70 and 71: verovanju uglavnom radni dan, što
- Page 72 and 73: Posebno je značajno da su za ovaj
- Page 74 and 75: Ujutro na Božić je sa izvora, koj
- Page 76 and 77: kućnog praga. Zbog toga se nastoja
- Page 78 and 79: njena tvrdnja se činila koliko nev
- Page 80 and 81: Novo leto valja dočekati budan, pa
- Page 82 and 83: Na Krstovdan su jeli ostatak badnje
- Page 84 and 85: godine, kada su naši preci negoval
- Page 86 and 87: više stotina ljudi dobilo odštamp
- Page 88 and 89: BLAGOVESTI97. dan u godini, 268 dan
- Page 90 and 91: je izvođački strogo utvrđena, uv
- Page 92 and 93: U Homolju su na Veliki četvrtak ob
- Page 94 and 95: Šumadiji se prvo jaje našarano za
- Page 96 and 97:
Da je Uskrs veliki praznik potvrđu
- Page 98 and 99:
Lorfă copiiÎn săptămâna zăpos
- Page 100 and 101:
Lorfele la Straja (nuntă)Lorfle -
- Page 102 and 103:
În cea de-a doua zi de Crăciun ş
- Page 104 and 105:
mască fiind doi saci traşi pe fa
- Page 106 and 107:
OBICEIURI DE ALTĂDATĂSFÂNTA SĂR
- Page 108 and 109:
Port românesc de iarnă pentru zil
- Page 110 and 111:
110
- Page 112 and 113:
112
- Page 114 and 115:
114
- Page 116 and 117:
116
- Page 118 and 119:
FESTIVALUL ETNIILOR 2007118
- Page 120 and 121:
120
- Page 122 and 123:
122
- Page 124 and 125:
124
- Page 126 and 127:
126
- Page 128 and 129:
128
- Page 130 and 131:
130
- Page 132 and 133:
132
- Page 134 and 135:
134
- Page 136 and 137:
136
- Page 138 and 139:
138
- Page 140 and 141:
MAESTRUL OLAR IONICĂ STEPAN140
- Page 142 and 143:
142
- Page 144 and 145:
144
- Page 146 and 147:
146
- Page 148 and 149:
148
- Page 150 and 151:
150
- Page 152 and 153:
152
- Page 154 and 155:
154