Download catalog in format PDF - Brancusi

În localităţile în care se colindă cu cerbul (sau capra) – măşti zoomorfe – este ales,desemnat un tânăr care se pricepe la jocul cerbului.Pe perioada colindatului, căprariul dubei poartă o bâtă cu pene (flori confecţionatedin hârtie creponată), numită bâtă cu cârlioanţă, iar în unele localităţi, acesta are un băţînfăşurat în panglică tricoloră, ce este un simbol autoritar, cu care impune respect încadrul colindatului şi, totodată, transmite grupului şi muzicanţilor însoţitori semnalelenecesare în diferite situaţii. De asemenea, căprariul dubii are sarcina de a tocmi muzica,prin . Formaţia instrumentală (orchestra ) era compusă, până nudemult, din interpreţi la vioară, taragot, saxofon, acordeaon etc., iar astăzi, existând,preponderent, suflători. În fine, căprariul dubii trebuie să organizeze jocul în a doua zi aacestei sărbători, precum şi petrecerea care se ţine la gazda dubii, la sfârşitul colindatului,în nopţile de 25, 26 şi 27 decembrie.Colindatul propriu-zis se porneşte, în după-masa de Ajun, de la gazda de dubă dupăce fiecare colindător acasă, în straie anumite, de sărbătoare, anume:costum popular, căciula ornamentată cu panglică tricoloră, pană de fazan şi verdeaţă,panglică tricoloră ţesută, petrecută peste umărul stâng, în diagonală (căprariul dubiipoartă două asemenea panglici în diagonală), cămaşa de căluşer (în localităţile în caredansul respectiv se practică împreună cu obiceiul), dubele ornamentate şi mascazoomorfă de cerb (mai rar capră). În multe sate din zonă, se mai păstrează, cu mândrie, demai bine de 100 de ani, cămăşile speciale de căluşer, cusute cu tricolor, iar în ultimultimp, după aceste modele, se confecţionează îmbrăcăminte nouă, decorată cu tricolor. Seimpun, prin respectarea tradiţiei, costumele colindătorilor din localităţile Curtea,Româneşti şi din câteva sate de pe Valea Mureşului, zonă bănăţeană, limitrofă cu ţinutulAradului.În unele localităţi – unde a dispărut portul popular -, colindătorii sunt îmbrăcaţi încostum obişnuit, avînd doar câteva accesorii, ca însemne ceremoniale.Masca zoomorfă de cerb este astfel descrisă de Ion Căliman: este modelată dinlemn, cu coarne autentice de ţap, neacoperită cu blană, având mandibula (”fleanca”) dejos mobilă şi prinsă la un capăt cu o sfoară, prin intermediul căreia se poate manipularitmic, din interiorul măştii zoomorfe, producând plescăituri, într-un ritm cerut demelodie (de obicei, identic cu cel al dubei mari). Masca se prelungeşte cu un băţ, caun felde mâner (pe care îl ţine jucătorul de cerb, înăuntru) şi se ornamentează cu un stran ţesutîn casă. În unele localităţi se acoperă cu pânză roşie (pentru a fi mai uşoară, ca fundal) pecare se prind panglici colorate, din mătase sau din hârtie creponată şi i se aplică un fel despinare verde din piedica-cerbului, iederă, foiomfin, având grijă să i se lase în faţă odeschizătură rotundă, prin care cel dinăuntru poate vedea, fără a fi văzut, şi se poateorienta.Colindaul începe în după-amiaza sau seara de Ajun, ceata având obligaţia de amerge la toate casele localităţii, respectându-se prioritatea unei anumite ierarhii rurale(familiile primarului, preotului, dascălului).Nu se colindă la familiile care nu doresc să fie colindate şi nici la cesele în care amurit cineva de curând. În gospodăriile în care sunt invitaţi, colindătorii colindă atât afară62