Download catalog in format PDF - Brancusi

este o plantă ”sălbatică”; niciunde nu-i cultivată în grădinile oamenilor. Creşte prinfâneţe, pe la marginea pădurilor, pe şanţurile şoselelor şi a terasamentelor de cale ferată.În ajunul acestei sărbători – care marchează solstiţiul de vară – se împletesc cununide sânziene, care se pun la stâlpii porţilor şi la ferestrele caselor şi ale anexelorgospodăriei, împotriva duhurilor rele. În ajunul de Sânziene se face câte o cunună pentrufiecare membru al casei şi se aruncă pe casă. Dacă, în dimineaţa următoare, vreo cununăera căzută, înseamnă că persoana, pentru care aceasta a fost menită, va muri. Se ştie că”în cadrul vechiului ceremonial, florile de Sânziene se strângeau numai noaptea de cătrefete tinere, neprihănite şi împletind din ele cununi, le aruncau pe casă (...). Tot în ziua deSânziene femeile în vârstă se tăvăleau prin fân, pentru că se credea că vor fi sănătoase întot restul anului” – (Sanda Larionescu, Asimilarea modelului folcloric al obiceiurilor depeste an în satele Borlova şi Marga, Jud. Caraş-Severin, în ”Tibiscus etnografie”,volum îngrijit de Aurel Turcuş, Timişoara, 1974, p. 184).SÂMPETRUL DE VARĂ – ( 29 iunie)Personajul mitologic Sâmpetrul de Vară şi-a luat numele şi data celebrării (29iunie) de la Sfântul Apostol Petru. Cu toate că această sărbătoare este însemnată încalendarul popular, de ea, în Banat, sunt legate puţine practici şi credinţe. Mangiuca aratăcă:”Pre această zi cad şi următoarele datini, credinţe şi sărbări:1. Moşii de Sân-Petru.2. Merele de Sân-Petru şi însemnătatea lor - (din păcate, autorul”Călindariului...” nu ne mai spune nimic despre acest aspect – n. n. A. T.)3. Se dobor merele cu botele din meri.4. Timpul începerii secerişului tot pre această zi cade.5. Picu ori prihu de la seceriş” – (op. cit. pe luna iunie) – Informaţia de lapunctul 5 rămâne complet ermetică.Lămuritoare este prezentarea din lucrarea Sărbătorile religioase şi datini la românide Vasile Pistolea, care arată că Sâmpetrul de Vară ”marchează miezul verii şi începutulsecerişului, se sărbătoreşte pentru ca oamenii să fie feriţi de grindină şi animalele de lupi(...). În ziua de prăznuire se desfăşoară şi Moşii de Sâmpetru, obicei legat de cultulmorţilor. În cimitire se curăţă, se tămâiază mormintele şi se dau de pomană colac,lumânări, mere. şi la biserică se duc mere, zarzăre, colivă de grâu şi faguri de miere (...).Din această zi încetează să mai cânte privighetorile şi cucul, iar dacă va tuna sau fulgera,nucile şi alunele vor fi viermănoase (op. cit. p. 291).45