GRAŢIELA BENGA MIRCEA ELIADE. CĂDEREA ÎN ISTORIE

omână şi civilizaţia europeană modernă 27 şi a
nuanţat-o, mai curând, Adriana Babeţi în Bătăliile
pierdute 28 . “Deschizător de drumuri” este, în cazul lui
Cantemir, mult mai mult decât un şablon lingvistic. I-au
urmat Hasdeu, Eminescu şi Iorga, modele culturale
declarate de Mircea Eliade. În volumul citat, Alexandru
Duţu identifică trei tipologii specifice spaţiului sud-estic
european, având drept criterii de configurare formulele
de comunicare: înţeleptul, cărturarul şi omul de ştiinţă,
toate echivalând direcţii complexe în acest perimetru
cultural. Înţeleptul (se) comunică direct, printr-o
transmitere vie, orală a cunoştinţelor către ucenic/neofit.
Cea de-a doua direcţie este umanistă şi se concentrează
pe valorile scrise, dăruite cu generozitate de cel ce
urmează un model cărturăresc. Tipul omului de ştiinţă
aparţine celei de-a treia direcţii (“naturalistă”) şi traduce
în fapt primatul raţiunii în descoperirea fundamentelor
universale.
1.5.Cărei orientări i s-ar încadra Mircea Eliade?
Greu de afirmat cu precizie. Iar această dificultate în
circumscrierea direcţiei pe care a urmat-o Eliade,
ezitarea între cel puţin două orientări certe nu-şi vor găsi
decât o singură urmare plauzibilă: profilul spiritual şi
cultural al lui Eliade, departe de a fi supus unei mişcări
iradiant-risipitoare, converge spre o sinteză a
tipologiilor spirituale specifice ariei sud-estice a
Europei. Valorile de esenţă umanistă se împletesc, în
ansamblul operei sale, cu cele ştiinţifice, bazate pe o
desfăşurare metodologică a analizelor. Modelul umanist
al Renaşterii europene (căreia tânărul cărturar îşi
dedicase licenţa) se intersectează organic cu maxima
scientificitate a tipului enciclopedic. Această subtilă