Organe de masini si mecanisme, vol.2

unde
M tc
c s
M
este factor de siguranţă (supraunitar).
tc
Cuplaje 115
= c ⋅ M
(9.1)
s
t
Alegerea cuplajelor standardizate se face pe baza momentului
sau pe baza diametrului arborilor ce urmează a fi cuplaţi şi apoi se
verifică conform solicitărilor.
9.2 Cuplaje permanente
9.2.1 Cuplaje permanente fixe
9.2.1.1 Cuplajul cu manşon
Cuplajul cu manşon (fig.9.1) se execută în două variante:
- dintr-o bucată, pentru
d ≤ 120mm (fig.9.1). La acesta
mişcarea se transmite de la
arborele conducător 1, la
arborele condus 2 prin
intermediul manşonului 3 şi a
penelor paralele 4;
- din două bucăţi, pentru
Fig.9.1
d ≤ 200mm .
Condiţia ce se impune, pentru dimensionarea manşonului este ca el
să reziste la acelaşi moment de torsiune la care rezistă arborele:
unde
M
tc
π ⋅ d
=
16
3
⋅τ
aa
π ⋅ D
=
16
3
⎛
⎜ ⎛
⋅ 1−
⎜
⎜
⎝ ⎝
d
D
⎞
⎟
⎠
4
⎞
⎟ ⋅τ
⎟
⎠
am
(9.2)
τ aa , τ am reprezintă rezistenţa admisibilă la torsiune a arborelui,
respectiv a manşonului.
Din relaţia (9.2) rezultă d şi D iar lungimea manşonului L se adoptă
în funcţie de lungimea penelor.
Cuplajul cu manşon din două bucăţi se obţine prin secţionarea
longitudinală a manşonului şi prinderea celor două bucăţi cu ajutorul unor
şuruburi. Are dezavantajul unei echilibrări dificile şi nu se recomandă la
turaţii mari.