Organe de masini si mecanisme, vol.2

Mecanisme pentru transformarea mişcării de rotaţie în translaţie şi invers 159
Coturile nu sunt dispuse în acelaşi plan pentru a favoriza ieşirea pistoanelor
din punctele moarte şi în scopul încărcării cât mai echilibrate a arborelui.
Arborii cotiţi se fac dintr-o bucată sau din mai multe bucăţi prin forjare
liberă sau în matriţă (din oţel de calitate şi oţel aliat) sau se execută prin
turnare din fontă specială, material care amortizează mai bine şocurile şi
vibraţiile.
Pentru ungerea fusurilor de bielă, prin coturi se practică găuri prin care
se trimite ulei sub presiune.
Arborele cu un cot se calculează la fel ca manivela.
Arborii cu mai multe coturi sunt nişte grinzi static nedeterminate,
deoarece se sprijină pe mai mult de două lagăre.
Calculul complet al unui arbore cotit comportă următoarele etape:
a) calculul reacţiunilor din lagăre;
b) predimensionarea arborelui cu relaţii practice;
c) verificarea acestor dimensiuni la rezistenţă şi oboseală;
d) verificarea deformaţiilor arborelui (săgeţi şi înclinări);
e) verificarea la turaţii critice (transversale şi torsionale).
Verificările (d) şi (e) se efectuează echivalând arborele cotit cu un
arbore drept cu salturi de diametru.
10.4. Mecanisme cu came
10.4.1 Noţiuni generale
Mecanismul cu camă transformă
mişcarea de rotaţie a camei (element
conducător) în mişcare rectilinie a tachetului
(element condus) după o lege dată impusă de
profilul camei.
În general la un mecanism cu camă se
deosebesc (fig.10.27): 1 – arborele cu came;
2–cama; 3 – galetul; 4 – tachetul; 5 – ghidajul
tachetului; 6 – arc.
În timpul rotaţiei în general uniforme a
arborelui cu came cu viteza unghiulară ω 1 ,
cama obligă tachetul să se deplaseze în sus
Fig.10.27