Organe de masini si mecanisme, vol.2

K H
HP
Angrenaje 53
, σ au aceleaşi semnificaţii ca în relaţiile (6.34), respectiv
(6.37).
Relaţia (6.54) reprezintă relaţia de verificare la presiune de contact a
roţilor dinţate conice cu dinţi drepţi.
Pentru dimensionare în relaţia (6.54) se fac următoarele înlocuiri:
şi se obţine:
F
2M
t1
t1 ;
dm1
b = Ψ
dm
⋅ d
m1
d
m1min
=
3
2M
t1
⋅ K
H
Ψ
⋅ ( Z
dm
⋅ Z
H E
2
σ HP
⋅
2
2
⋅ Zε ) u + 1
⋅
(6.55)
u
Se determină diametrul de divizare minim exterior cu relaţia:
d = d 1+
Ψ sin ) ;
e 1min
m1min ( dm δ 1
Modulul minim exterior se determină cu relaţiile:
m
d
e1min
e ′ min =
z
; ''
e min mm
min ( 1 + ψ sin δ 1 )
dm
1
m = (6.56)
In calculele de dimensionare se standardizează valoarea cea mai
mare rezultată din relaţia (6.56).
′ min
''
me = max( me
, memin
)
(6.57)
6.6 Angrenaje melcate
6.6.1 Generalităţi. Clasificare
Angrenajul melcat este un angrenaj încrucişat cu unghiul de
încrucişare de 90 o , la care una din roţi are un număr foarte mic de dinţi
(z 1 =1...4) şi poartă denumirea de melc, iar roata conjugată de roată melcată.
Dacă melcul şi roata au formă cilindrică (fig.6.26a), atunci contactul
este punctiform şi portanţa este mică, rezultând un angrenaj cilindric
încrucişat. Când roata are formă globoidală şi melcul este cilindric (fig.6.26b),
ia naştere angrenajul cu melc cilindric, iar dacă şi melcul devine globoidal
(fig.6.26c) se obţine angrenajul cu melc globoidal.
Fig.6.26