Organe de masini si mecanisme, vol.2

More documents

Recommendations

Info

Capitolul 7 OSII ŞI ARBORI DREPŢI 7.1 Noţiuni generale Osiile sunt organe de maşini care susţin alte organe în rotaţie, în oscilaţie sau in repaus ale maşinilor, agregatelor sau vehiculelor, fără a transmite momente de răsucire, fiind astfel solicitate în principal la încovoiere. Arborii sunt organe de maşini rotative în jurul axei lor geometrice care transmit momente de răsucire, respectiv puterea primită prin intermediul altor organe pe care le susţin sau cu care sunt asamblaţi (roţi, biele, cuplaje). Prin această funcţiune principală a lor arborii sunt solicitaţi în special la răsucire, dar totodată şi la încovoiere. Clasificarea osiilor şi arborilor se face după mai multe criterii, cum ar fi : a) după formă: - cu axa geometrică : dreaptă, cotită sau curbată; - cu secţiunea : plină sau inelară; b) după condiţiile de funcţionare (numai osiile) : fixe, rotative, oscilante; c) după modul de rezemare : static determinaţi (cu două lagăre) sau static nedeterminaţi (cu mai mult de două lagăre); d) după solicitare : încovoiere, răsucire sau încovoiere şi răsucire (numai arbori); e) după poziţia în care lucrează : orizontali, verticali, înclinaţi. Osiile drepte reprezintă cazul general, cu utilizarea cea mai largă: vagoane, maşini si aparate de ridicat etc. Osiile curbate sunt un caz particular, întâlnit mai des la autovehicule. Găurirea osiilor şi arborilor se utilizează pentru reducerea greutăţii lor, pentru circulaţia uleiului (la motoare) sau pentru trecerea unor alte
80 Organe de maşini şi mecanisme elemente (tije de comanda). Osia fixă are rolul de susţinere a unui alt organ în rotaţie, iar osia rotativă (osia vagonului) se învârteşte odată cu roata solidarizată cu ea. Arborii drepţi se folosesc la transmisiile mecanice (prin curele, roţi dintaţe etc.), la acţionarea elicelor vapoarelor etc. Zonele caracteristice ce se disting la osii si arbori (fig.7.1) sunt : a) zona de calare (pe care se montează piesele ce se rotesc); b) zona liberă; Fig.7.1 c) fus (partea de sprijin pe lagăr). Materiale si tehnologie Pentru executarea osiilor si arborilor se utilizează oţeluri carbon şi oţeluri aliate şi anume: OL 50, OL 60 - pentru solicitări uşoare; OLC 35, OLC 45, OLC 50 - pentru solicitări medii; oţeluri aliate de îmbunătăţire sau cementare - pentru solicitări importante. Tehnologia de obţinere a arborilor şi osiilor este diferită în funcţie de importanţa organului ce se asamblează. In general se execută din semifabricate laminate şi apoi strunjite. Cele mai importante sunt executate prin forjare din lingouri sau laminat, care apoi se strunjesc. Pentru a mări durabilitatea fusurilor, acestea se rectifică şi se tratează termic (călire superficială) sau termochimic (nitrurare, cianurare, cementare etc.). 7.2 Calculul osiilor In calculul de rezistenţă al osiilor se iau în considerare numai momentele încovoietoare care le solicită, datorate sarcinilor exterioare. Pentru utilizarea economică a materialului, osiile nu se recomandă a se executa cu secţiunea constantă pe toată lungimea lor (fig.7.2a), ci cu secţiunea variabilă (fig.7.2b), tinzând spre un solid de egală rezistenţă. In cazul osiei din figura 7.2a recţiunile se calculează cu relaţiile: F ⋅ λ2 F ⋅ λ1 R 1 = ; R2 = (7.1) λ λ
Page 1 and 2:
Viorica CONSTANTIN Vasile PALADE OR
Page 3 and 4:
VIORICA CONSTANTIN VASILE PALADE OR
Page 5 and 6:
Colecţia Ştiinţe inginereşti Pr
Page 7 and 8:
6 Organe de maşini şi mecanisme 6
Page 9 and 10:
Capitolul 6 ANGRENAJE 6.1 Noţiuni
Page 11 and 12:
Angrenaje 11 hiperboloidale se apro
Page 13 and 14:
Angrenaje 13 realiza cu un raport d
Page 15 and 16:
Angrenaje 15 - mişcările de gener
Page 17 and 18:
Angrenaje 17 unde si reprezintă di
Page 19 and 20:
Angrenaje 19 Dintele cremalierei de
Page 21 and 22:
Angrenaje 21 La deplasarea negativ
Page 23 and 24:
Angrenaje 23 perfecţionării func
Page 25 and 26:
Angrenaje 25 6.2.7 Fenomenul de int
Page 27 and 28:
Angrenaje 27 prelucrează este mai
Page 29 and 30: Angrenaje 29 creşterea temperaturi
Page 31 and 32: Angrenaje 31 F h σ ≤ σ M tx ⋅
Page 33 and 34: Angrenaje 33 Ft ⋅ K F σ F = ⋅Y
Page 35 and 36: E e Angrenaje 35 - modulul de elast
Page 37 and 38: Z X - factor de dimensiune. In gene
Page 39 and 40: Angrenaje 39 La aceste roţi dinţa
Page 41 and 42: Angrenaje 41 în care b reprezintă
Page 43 and 44: Angrenaje 43 L v = b ⋅ε / cos β
Page 45 and 46: unde YFav Angrenaje 45 F ⋅ K = (6
Page 47 and 48: Angrenaje 47 In cele ce urmează, s
Page 49 and 50: Angrenaje 49 Diametrul cercului de
Page 51 and 52: z 1 z v 1 = ; cosδ1 Angrenaje 51 z
Page 53 and 54: K H HP Angrenaje 53 , σ au acelea
Page 55 and 56: 54 Organe de maşini şi mecanisme
Page 79: 78 angrenajele evolventice. Organe
Page 131 and 132:
130 Organe de maşini şi mecanisme
Page 133 and 134:
Page 135 and 136:
Page 137 and 138:
Page 139 and 140:
Page 141 and 142:
Page 143 and 144:
Page 145 and 146:
Page 147 and 148:
Page 149 and 150:
Page 151 and 152:
Page 153 and 154:
Page 155 and 156:
Page 157 and 158:
Page 159 and 160:
Page 161 and 162:
Page 163 and 164:
Page 165 and 166:
Page 167 and 168:
Page 169 and 170:
Capitolul 11 ORGANE PENTRU CIRCULA
Page 171 and 172:
Page 173 and 174:
Page 175 and 176:
Page 177:
BIBLIOGRAFIE 1. Chişiu, A.,ş.a.-
show all

Organe de masini si mecanisme, vol.2

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?