Organe de masini si mecanisme, vol.2

More documents

Recommendations

Info

12 Organe de maşini şi mecanisme Principalele grupe de materiale din care se confecţionează roţile dinţate utilizate în construcţia de maşini sunt: oţelurile, fontele cenuşii, materialele neferoase (alama, bronzul etc.) şi anumite materiale nemetalice (textolit, bachelita, poliamida, lignofol şi alte sortimente de mase plastice). Oţelurile sunt utilizate, în general, pentru angrenajele de lucru, la care uzura trebuie să fie cât mai mică. Din această grupă, mai frecvent utilizate sunt: oţelul carbon de calitate (pentru cementare şi îmbunătăţire) şi oţelurile aliate. Aceste materiale se supun tratamentelor termice în scopul măririi caracteristicilor de rezistenţă cât şi pentru a îmbunătăţi comportarea flancurilor dinţilor la diverse forme de uzură. Duritatea flancurilor pinionului trebuie să fie ceva mai mare decât duritatea roţilor conduse, pentru a preveni pericolul gripării flancurilor active ale angrenajelor şi pentru a asigura pinionului o durată de funcţionare apropiată de cea a roţii cu care angrenează. Fontele se utilizează pentru angrenajele de dimensiuni mari, cu viteze periferice relativ scăzute. Roţile dinţate rezistă bine la uzură dar sunt mai puţin recomandate pentru solicitările de încovoiere. Din categoria fontelor se utilizează: fonta maleabilă, fonta cu grafit nodular şi fonta antifricţiune. Dintre neferoase, mai des folosite sunt bronzurile. Cuplul de materiale oţel-bronz realizează o bună comportare la uzură şi randament superior, de aceea se utilizează în cazul angrenajelor melc-roată melcată. In scopul reducerii preţului, a zgomotului şi vibraţiilor, se extinde utilizarea materialelor nemetalice. Din această categorie fac parte: textolitul, bachelita, poliamida, poliesterii etc. Masele plastice sunt higroscopice şi deci sensibile la umiditate (care le modifică dimensiunile) şi pot fi folosite la temperaturi ce nu depăşesc (80-100)°C. 6.2 Geometria şi cinematica angrenării 6.2.1 Legea fundamentală a angrenării Legea angrenării, cunoscută sub numele de teorema lui Willis, stabileşte condiţia ce trebuie să o îndeplinească curbele de profil care mărginesc doi dinţi în contact, pentru ca transmiterea mişcării să se poată
Angrenaje 13 realiza cu un raport de transmitere constant. Pentru studierea acestei legi, se consideră două roţi dinţate, care se rotesc în jurul axelor (punctelor) O1 şi O2 cu vitezele unghiulare ω1 şi ω 2 (fig.6.5) şi profilurile dinţilor lor, formate din curbele π 1 şi π 2 , în contact în Fig.6.5 punctul M. Vitezele periferice ale celor două profiluri, în punctul de contact vor fi: v1 1 ⋅ 1 = ω O M ; = ω O M , (6.1) v2 2 ⋅ 2 unde M şi M sunt distanţele de la punctul de contact M la cele două O 1 O 2 centre de rotaţie ( v1⊥ O1M ; v2⊥ O2M ). Prin descompunerea vitezelor periferice şi v după normala NN şi tangenta t în punctul de contact, se v1 2 obţin componentele normale, şi şi componentele tangenţiale, şi v 1 n v 2n v 2 t 1 v 1 . Din asemănarea triunghiurilor Mv n şi MK 1 O 1 rezultă: v n 1 1 v 1t 1 O1K 1 = , (6.2) v O M iar din asemănarea triunghiurilor Mv n şi MK 2 O2 rezultă: v n 2 2 2 v 2 2 O2K2 = . (6.3) v O M
Page 1 and 2: Viorica CONSTANTIN Vasile PALADE OR
Page 3 and 4: VIORICA CONSTANTIN VASILE PALADE OR
Page 5 and 6: Colecţia Ştiinţe inginereşti Pr
Page 7 and 8: 6 Organe de maşini şi mecanisme 6
Page 9 and 10: Capitolul 6 ANGRENAJE 6.1 Noţiuni
Page 11: Angrenaje 11 hiperboloidale se apro
Page 15 and 16: Angrenaje 15 - mişcările de gener
Page 17 and 18: Angrenaje 17 unde si reprezintă di
Page 19 and 20: Angrenaje 19 Dintele cremalierei de
Page 21 and 22: Angrenaje 21 La deplasarea negativ
Page 23 and 24: Angrenaje 23 perfecţionării func
Page 25 and 26: Angrenaje 25 6.2.7 Fenomenul de int
Page 27 and 28: Angrenaje 27 prelucrează este mai
Page 29 and 30: Angrenaje 29 creşterea temperaturi
Page 31 and 32: Angrenaje 31 F h σ ≤ σ M tx ⋅
Page 33 and 34: Angrenaje 33 Ft ⋅ K F σ F = ⋅Y
Page 35 and 36: E e Angrenaje 35 - modulul de elast
Page 37 and 38: Z X - factor de dimensiune. In gene
Page 39 and 40: Angrenaje 39 La aceste roţi dinţa
Page 41 and 42: Angrenaje 41 în care b reprezintă
Page 43 and 44: Angrenaje 43 L v = b ⋅ε / cos β
Page 45 and 46: unde YFav Angrenaje 45 F ⋅ K = (6
Page 47 and 48: Angrenaje 47 In cele ce urmează, s
Page 49 and 50: Angrenaje 49 Diametrul cercului de
Page 51 and 52: z 1 z v 1 = ; cosδ1 Angrenaje 51 z
Page 53 and 54: K H HP Angrenaje 53 , σ au acelea
Page 55 and 56: 54 Organe de maşini şi mecanisme
Page 63 and 64:
62 Organe de maşini şi mecanisme
Page 65 and 66:
Page 67 and 68:
Page 69 and 70:
Page 71 and 72:
Page 73 and 74:
Page 75 and 76:
Page 77 and 78:
Page 79 and 80:
78 angrenajele evolventice. Organe
Page 81 and 82:
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
Page 111 and 112:
Page 113 and 114:
Page 115 and 116:
Page 117 and 118:
Page 119 and 120:
Page 121 and 122:
Page 123 and 124:
Page 125 and 126:
Page 127 and 128:
Page 129 and 130:
Page 131 and 132:
Page 133 and 134:
Page 135 and 136:
Page 137 and 138:
Page 139 and 140:
Page 141 and 142:
Page 143 and 144:
Page 145 and 146:
Page 147 and 148:
Page 149 and 150:
Page 151 and 152:
Page 153 and 154:
Page 155 and 156:
Page 157 and 158:
Page 159 and 160:
Page 161 and 162:
Page 163 and 164:
Page 165 and 166:
Page 167 and 168:
Page 169 and 170:
Capitolul 11 ORGANE PENTRU CIRCULA
Page 171 and 172:
Page 173 and 174:
Page 175 and 176:
Page 177:
BIBLIOGRAFIE 1. Chişiu, A.,ş.a.-
show all

Organe de masini si mecanisme, vol.2

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?