Organe de masini si mecanisme, vol.2

Angrenaje 61
Tabelul 6.8(continuare)
Denumirea elementului Simbol Relaţia de calcul
Lăţimea coroanei dinţate
b Se adoptă constructiv respectând
2
relaţia: b2
≥ bc
Înălţ imea capului de divizare
*
h = ( h + x)
⋅ m
Înălţimea piciorului de divizare
al dintelui roţii melcate
Înălţimea dintelui roţii melcate
h a2 a2
a
x
* *
h f 2 h
f 2
= ( ha
+ c − x)
⋅ mx
h 2 h2 = ha 2 + h f 2 = h1
Pasul de divizare normal p n2 pn2 = p x cosγ
w
Pasul de divizare frontal
p = p
p t 2 t 2 x
6.6.4 Calculul de rezistenţă
6.6.4.1. Forţe în angrenare
Forţele nominale care acţionează pe melc şi roata melcată se
presupun concentrate în punctul C. Melcul fiind elementul motor va acţiona
cu forţa
nominală Fn
2 asupra roţii melcate, iar aceasta va reacţiona cu o forţă
egală F n1
asupra melcului. La calculul forţelor din angrenajul melcat se
consideră şi forţa de frecare de-a lungul flancului dintelui de valoare µ ⋅ F′
n2
,
acţionând în sens opus vitezei de alunecare v a , în lungul spirei. In fig.6.29b,
forţa F se descompune în n 2
F n
′
2
şi F
r 2
, iar F′ n2
se aduce în proiecţia
orizontală a melcului, la unghiul de înclinare γ faţă de axă (fig.6.29c). Se
compune apoi F′ n2
cu µ ⋅ F′
n2
şi se obţine rezultanta R 2 cu unghiul de
înclinare ϕ = arctan µ . Prin descompunerea forţei R 2 se obţine forţa axială
F
a2
şi tangenţială
t2
F .
Pentru unghiul dintre axe de 90 (fig.6.29a) rezultă:
F = F F
= =
t1 a2;
0
t2 = Fa1; Fr1
Fr
2;
Fn1
Fn
2
Forţa tangenţi ală este dată de relaţia:
2M
= F
(6.60)
t1
F t1
=
d1
Din figura 6.29 c rezultă:
a2