Organe de masini si mecanisme, vol.2

More documents

Recommendations

Info

Mecanisme pentru transformarea mişcării de rotaţie în translaţie şi invers 147 cuplate cu ajutorul unui arbore pe care este montat traductorul 1 care măsoară viteza unghiulară şi o transmite regulatorului 2. Acesta prelucrează informaţia primită comparând-o cu mărimea de referinţă şi emite un semnal de comandă unui amplificator 3 în cazul în care există diferenţe între cele două valori. Semnalul de comandă este preluat de sistemul de admisie al maşinii motoare care va modifica debitul sursei energetice 4. Dacă regulatorul se leagă direct de elementul de execuţie, reglarea este directă, iar dacă între regulator şi sistemul de execuţie se interpune un amplificator, reglarea este indirectă. După tipul traductorului se disting regulatoare cu traductoare mecanice, electrice, hidraulice şi pneumatice. În fig.10.12 se prezintă schema de funcţionare a unui agregat turbină 3 - generator 2 prevăzut cu regulator cu acţionare directă asupra organului de execuţie (vana 4). Dacă în reţeaua pe care debitează generatorul 2 apare o descărcare parţială de sarcină, atunci cuplul motor m M va fi mai r mare decât cel rezistent M ceea Fig.10.12 ce va determina creşterea vitezei unghiulare a agregatului. Aceasta conduce la creşterea forţelor centrufuge care acţionează asupra bilelor B şi B′ ale regulatorului 1, fapt care determină antrenarea pe verticală a manşonului 5 şi implicit sistemul de bare comandă vana 4 obturând admisia agentului motor în turbină micşorând astfel cuplul motor şi viteza unghiulară până la restabilirea echilibrului m r M = M . Moderatoarele sunt sisteme de reglare automată care au rolul de a stabili echilibrul dintre cuplul motor şi cel rezistent în jurul unei valori prescrise a vitezei unghiulare, prin modificarea corespunzătoare a cuplului rezistent. Echilibrul energetic se realizează pe cale disipativă, adică excesul de energie motoare existent la un moment dat este consumat pentru
148 Organe de maşini şi mecanisme învingerea unor forţe de frecare sau forţe electromagnetice introduse de moderator (ex. contoare electrice, maşini electrice de scris, pick-upuri). În practică cele mai utilizate moderatoare sunt cele cu frecare uscată. In fig.10.13 se prezintă schema unui moderator cu frecare uscată alcătuit din două contragreutăţi 1, saboţii 2, tamburul fix 3 şi arcul de rapel 4. Prin rotirea contragreutăţilor în sens orar, forţele centrifuge dezvoltate determină apăsarea saboţilor 2 pe faţa interioară a tamburului fix 3, ceea ce conduce la frânarea Fig.10.13 elementului E prin frecare. 10.3 Mecanismul bielă manivelă 10.3.1 Generalităţi, forme constructive, forţe Mecanismul bielă−manivelă are rolul de a transforma mişcarea de translaţie alternativă în mişcare de rotaţie continuă sau invers. Primul caz se întâlneşte la maşinile motoare cu ardere internă la care se transformă mişcarea de translaţie a pistonului, efectuată sub acţiunea presiunii gazelor de ardere sau aburului, în mişcare de rotaţie a arborelui motor. Al doilea caz se întâlneşte la maşinile de lucru (pompe, compresoare, prese) la care se transformă mişcarea de rotaţie primită de la motor, în mişcare de translaţie a pistonului. In fig.10.14 se prezintă un mecanism bielă-manivelă cu cap de cruce, iar în fig.10.15 (a şi b) un mecanism bielă-manivelă fără cap de cruce. Mecanismele prezentate se compun din : 1 − cilindru; 2 − piston; 3 − bolţ piston; 4 − tijă piston; 5 − cap de cruce; 6 − glisieră; 7 − bielă; 8 − manivelă; 9 − arbore cotit; 10 − volant. Asupra pistonului mecanismului bielă − manivelă acţionează forţe active produse de presiunea mediului de lucru p din cilindru şi forţe de inerţie , datorate accelerării maselor în mişcare de translaţie (fig.10.14 şi F i
Page 1 and 2:
Viorica CONSTANTIN Vasile PALADE OR
Page 3 and 4:
VIORICA CONSTANTIN VASILE PALADE OR
Page 5 and 6:
Colecţia Ştiinţe inginereşti Pr
Page 7 and 8:
6 Organe de maşini şi mecanisme 6
Page 9 and 10:
Capitolul 6 ANGRENAJE 6.1 Noţiuni
Page 11 and 12:
Angrenaje 11 hiperboloidale se apro
Page 13 and 14:
Angrenaje 13 realiza cu un raport d
Page 15 and 16:
Angrenaje 15 - mişcările de gener
Page 17 and 18:
Angrenaje 17 unde si reprezintă di
Page 19 and 20:
Angrenaje 19 Dintele cremalierei de
Page 21 and 22:
Angrenaje 21 La deplasarea negativ
Page 23 and 24:
Angrenaje 23 perfecţionării func
Page 25 and 26:
Angrenaje 25 6.2.7 Fenomenul de int
Page 27 and 28:
Angrenaje 27 prelucrează este mai
Page 29 and 30:
Angrenaje 29 creşterea temperaturi
Page 31 and 32:
Angrenaje 31 F h σ ≤ σ M tx ⋅
Page 33 and 34:
Angrenaje 33 Ft ⋅ K F σ F = ⋅Y
Page 35 and 36:
E e Angrenaje 35 - modulul de elast
Page 37 and 38:
Z X - factor de dimensiune. In gene
Page 39 and 40:
Angrenaje 39 La aceste roţi dinţa
Page 41 and 42:
Angrenaje 41 în care b reprezintă
Page 43 and 44:
Angrenaje 43 L v = b ⋅ε / cos β
Page 45 and 46:
unde YFav Angrenaje 45 F ⋅ K = (6
Page 47 and 48:
Angrenaje 47 In cele ce urmează, s
Page 49 and 50:
Angrenaje 49 Diametrul cercului de
Page 51 and 52:
z 1 z v 1 = ; cosδ1 Angrenaje 51 z
Page 53 and 54:
K H HP Angrenaje 53 , σ au acelea
Page 55 and 56:
54 Organe de maşini şi mecanisme
Page 57 and 58:
Page 59 and 60:
Page 61 and 62:
Page 63 and 64:
Page 65 and 66:
Page 67 and 68:
Page 69 and 70:
Page 71 and 72:
Page 73 and 74:
Page 75 and 76:
Page 77 and 78:
Page 79 and 80:
78 angrenajele evolventice. Organe
Page 81 and 82:
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98: 96 Organe de maşini şi mecanisme
Page 147: 146 Organe de maşini şi mecanisme
Page 169 and 170: Capitolul 11 ORGANE PENTRU CIRCULA
Page 177: BIBLIOGRAFIE 1. Chişiu, A.,ş.a.-
show all

Organe de masini si mecanisme, vol.2

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?