Organe de masini si mecanisme, vol.2

160
Organe de maşini şi mecanisme
după o anumită lege. Pe porţiunea descendentă a camei, tachetul este obligat
de arc sau de ghidajul special practicat în camă, să urmărească de asemenea
profilul camei.
Tachetul se termină uneori cu o rolă numită galet, în care caz frecarea
între cele două corpuri este de rostogolire, construcţia însă este mai complicată
şi masa mai mare, ceea ce conduce la forţe de inerţie mai mari. De obicei
tachetul este fără galet şi între el şi camă frecarea este de alunecare. Tachetul
în translaţie poate fi axat faţă de centrul camei (fig.10.27) sau dezaxat
(fig.10.29).
În practică, mecanismele cu came se întâlnesc combinate cu
mecanisme cu pârghii articulate (fig.10.28):
a) cama transmite mişcare la o pârghie oscilantă şi apoi la tachet;
Fig.10.28
b) mecanismul bielă-manivelă transmite camei o mişcare oscilantă;
c) mecanismul de distribuţie, la motoarele cu ardere internă, cu
culbutori.
După forma curbelor care le determină profilul, camele pot fi plane
(fig.10.28) sau spaţiale.
Avantajele mecanismelor cu came constau în simplitatea lor
constructivă şi în posibilităţile mari ce le au de a transforma mişcările atât ca
direcţie cât şi ca mărime şi sens, astfel încât au o mare aplicabilitate în
instalaţiile automatizate şi mecanizate. Dezavantajul lor constă în uzura
elementelor în contact.
În funcţie de destinaţia lor, în general se impune legea de mişcare a
elementului condus, trebuind să se stabilească profilul camei necesar pentru