Organe de masini si mecanisme, vol.2

58
Organe de maşini şi mecanisme
transmitere şi este dat în tabelul 6.5.
Tabelul 6.5
Raportul de transmitere, i a
8...14 16...28 31,5 şi peste
Numărul de începuturi, z 1 4 3 1
Pasul elicei melcului:
p z
= π ⋅ d tan γ ;
p
Pasul axial al elicei melcului: px
= z = m x ⋅π
;
z
Modulul axial al melcului:
m
x
1 ⋅
1
px
π ⋅ d1 ⋅ tan γ d1
= =
= .
π z q
z
S-a notat prin q coeficientul diametral ( q = 1
), care se alege în
tan γ
funcţie de numărul de dinţi ai roţii melcate, z2
(tabelul 6.6) sau în funcţie de
modulul axial (tabelul 6.7)
Tabelul 6.6
Nr. dinţi ai roţii
31 < z 2 < 41 45 < z 2 < 51 55 < z 2 < 57 63 < z 2 < 71
melcate, z 2
q 6...8 7...10 8...11 9...13
Tabelul 6.7
m 1...1,5 2.. .2,5 3...4 5...6 8...10 12. .. 16 20...25
x
12 10 10 9 9 8 7
q 14 12 11 10 10 9 8
16 14 12 12 11 10 9
Re zultă că di ametru de divizare al melculu i d 1 va fi: d = mx
⋅ q
1
1 .
Adoptarea unei anumite valori pentru coeficientul diametral este o
problemă de optimizare pentru anumite condiţii ale angrenajului melcat,
pentru că valoarea lui influenţează caracteristicile angrenajului şi
randamentul său. Astfel un q mic duce la γ mare, deci randament bun, dar
melcul este subţire, deci se încovoaie uşor, iar roata melcată îngustă. La
valori mari pentru q se obţine γ mic, deci randament scăzut, dar melc rigid.
Deplasarea de profil la angrenajele melcate se realizează numai la
roata melcată ( x
2
= x ). Aceasta îşi modifică diametrul de cap şi picior, iar
melcul nu se deplasează păstrându-şi aceleaşi dimensiuni ca într-un angrenaj
nedeplasat.
Elementele geometrice ale unui angrenaj melcat cilindric rezultă din
figura 6.28 iar în tabelul
6.8 se prezintă centralizat relaţiile pentru calcul.