Organe de masini si mecanisme, vol.2

148
Organe de maşini şi mecanisme
învingerea unor forţe de frecare sau forţe electromagnetice introduse de
moderator (ex. contoare electrice, maşini electrice de scris, pick-upuri). În
practică cele mai utilizate moderatoare sunt cele cu frecare uscată.
In fig.10.13 se prezintă schema unui
moderator cu frecare uscată alcătuit din două
contragreutăţi 1, saboţii 2, tamburul fix 3 şi
arcul de rapel 4.
Prin rotirea contragreutăţilor în sens
orar, forţele centrifuge dezvoltate determină
apăsarea saboţilor 2 pe faţa interioară a
tamburului fix 3, ceea ce conduce la frânarea
Fig.10.13 elementului E prin frecare.
10.3 Mecanismul bielă manivelă
10.3.1 Generalităţi, forme constructive, forţe
Mecanismul bielă−manivelă are rolul de a transforma mişcarea de
translaţie alternativă în mişcare de rotaţie continuă sau invers. Primul caz se
întâlneşte la maşinile motoare cu ardere internă la care se transformă
mişcarea de translaţie a pistonului, efectuată sub acţiunea presiunii gazelor
de ardere sau aburului, în mişcare de rotaţie a arborelui motor. Al doilea caz
se întâlneşte la maşinile de lucru (pompe, compresoare, prese) la care se
transformă mişcarea de rotaţie primită de la motor, în mişcare de translaţie a
pistonului.
In fig.10.14 se prezintă un mecanism bielă-manivelă cu cap de cruce,
iar în fig.10.15 (a şi b) un mecanism bielă-manivelă fără cap de cruce.
Mecanismele prezentate se compun din : 1 − cilindru; 2 − piston; 3 −
bolţ piston; 4 − tijă piston; 5 − cap de cruce; 6 − glisieră; 7 − bielă; 8 −
manivelă; 9 − arbore cotit; 10 − volant.
Asupra pistonului mecanismului bielă − manivelă acţionează forţe
active produse de presiunea mediului de lucru p din cilindru şi forţe de
inerţie
, datorate accelerării maselor în mişcare de translaţie (fig.10.14 şi
F i