Organe de masini si mecanisme, vol.2

Mecanisme pentru transformarea mişcării de rotaţie în translaţie şi invers 139
La majoritatea maşinilor timpii de pornire şi de oprire sunt
neglijabili în comparaţie cu timpul funcţionării de regim.
Aplicând teoria energiei cinetice pentru momentul iniţial
t 0
şi final
t , se obţine:
1 2 1
2
J red ⋅ω
− J red ⋅ω0
= Lm
− L
0
r
2 2
Deoarece în faza de regim vitezele unghiulare revin la aceeaşi
valoare după un ciclu cinematic adică ω = ω0
rezultă că J = şi deci
L m = L r
. Adică, pentru faza de regim lucrul mecanic motor este egal cu
lucrul mecanic rezistent pe durata unui ciclu cinematic.
red J red0
La sfârşitul perioadei de pornire ω > ω0
şi deci L m > L r (condiţia ca o
maşină să pornească).
În faza de oprire se produc fenomene inverse ca la pornire, astfel că
L m < L r
(condiţia de frânare).
10.1.4 Randamentul maşinilor
În faza de regim, pe durata unui ciclu, variaţia energiei cinetice este
egală cu zero, adică L = 0. În acest caz relaţia devine:
i
L = L + L
m
Randamentul maşinii reprezintă raportul dintre lucrul mecanic al
forţelor rezistente utile şi lucrul mecanic al forţelor motoare,
corespunzătoare unui ciclu din faza de regim:
L Lm
− L f L
u
f
η = = = 1−
= 1−ϕ
(10.12)
L L L
Raportul
m
m
m
u
m
f
L f
ϕ = se numeşte coeficient de pierdere şi indică
L
ponderea lucrului mecanic consumat prin frecare din lucrul mecanic motor.
În regim,
L < deci ϕ < 1 şi η < 1. La mersul în gol, = 0 şi deci
f L m
L = şi η = 0. Randamentul nu poate fi supraunitar, deoarece ϕ nu
m L f
poate fi negativ. Rezultă că 0 ≤ η < 1, iar 0 < ϕ ≤ 1
L u