Organe de masini si mecanisme, vol.2

sau:
tan
Angrenaje 57
v
=
2
γ (6.58)
v1
unde γ este unghiul de pantă al elicei de referinţă a melcului.
Din relaţia (6.58) rezultă că pentru valorile uzuale ale unghiului
0
γ < 30 , viteza de alunecare v a > v1
. Aceste alunecări mari care apar între
profiluri de-a lungul spirei melcului duc la reducerea randamentului
angrenajelor melcate, la uzura pronunţată şi la tendinţa de gripare mult mai
pregnantă decât la angrenajele cilindrice şi conice.
b. Raportul de transmitere
Din fig.6.27 rezultă:
Înlocuind se obţine:
v 2 = v 1
tan γ
d
ω2
2 d1
d1
⋅ = ω1
⋅ ⋅ tanγ
⇒ ω2
= ω1
⋅
2 2
d
⋅
Raportul de transmitere rezultă:
i
12
ω1
v
= =
ω v
2
1
2
⋅ d
⋅ d
2
1
=
d
1
d2
⋅ tanγ
2
tanγ
6.6.3 Elemente geometrice
La angrenajele melcate elementele geometrice se definesc pe
cilindrul de referinţă, care la angrenajul melcat deplasat nu mai coincide cu
cilindrul de divizare.
Angrenajul melcat are modul axial
frontal m , între acestea existând relaţiile:
t
m x1 = mt2 ; mn1 mn2
= .
m
x
, modul normal
mn
şi modul
(6.59)
Modulul standardizat este m x = mx1 = mt2;
Dinţii melcului sunt înfăşura
ţi după o elice, unghiul el icei de
referinţă corespunzător cilindrului de referin ţă fiind γ . Acest unghi este
egal cu unghiul de înclinare al dinţilor roţii melcate.
Numărul de dinţi ai melcului se adoptă în funcţie de rapoartele de
z 1