Organe de masini si mecanisme, vol.2

Angrenaje 29
creşterea temperaturii în zonele de contact, distrugerea filmului de ungere şi
apariţia microsudurilor punctelor fierbinţi în contact. Datorită mişcării
relative a flancurilor dinţilor aceste microsuduri se rup, apoi la un nou
contact se formează din nou şi în final apar pe flancul dintelui, în direcţia
vitezei de alunecare, porţiuni lucioase, zgârieturi fine, benzi de gripare etc.
e) Distrugerea frontală
Este specifică cutiilor de viteză unde au loc cuplări şi decuplări
repetate. Se manifestă prin ruperea capului dintelui.
Dimensionarea şi verificarea unui angrenaj trebuie să se facă ţinând
seama de toate aceste posibilităţi de distrugere, astfel ca el să corespunda la
fel de bine din toate punctele de vedere. Deoarece uzura abrazivă şi
griparea pot fi însă evitate prin alegerea unui material corespunzător şi
asigurarea unei exploatări corecte, calculul roţilor dinţate se face ţinând
seama numai de rezistenta lor la rupere σ F şi la presiune de contact σ H .
6.3 Calculul angrenajelor cilindrice paralele cu dinţi drepţi
Calculul acestor angrenaje este dat în STAS 12268 – 84.
6.3.1 Forţe ce acţionează în angrenare
Punctul de aplicaţie al rezultantei presiunilor de contact
direcţia normală la profilul evolventic se
deplasează pe flancul activ fiind suprapus
continuu normalei comune N-N (fig.6.16).
Se consideră cazul cel mai
dezavantajos, când o singură pereche de
dinţi este în contact ( ε = 1). Forţa normală
pe dinte aplicată în punctul C de
F n
rostogolire, se descompune în:
Forţa tangenţială la cercul de
rostogolire:
2M
t1(2)
F t1(2)
= ;
d
w1(2)
Fig.6.16
F n
, având