22.01.2015 Views

Modul de formare-Managementul resurselor financiare - uefiscdi

Modul de formare-Managementul resurselor financiare - uefiscdi

Modul de formare-Managementul resurselor financiare - uefiscdi

SHOW MORE
SHOW LESS
  • No tags were found...

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

Statul încurajează indivizii să îşi continue studiile în învăţământul superior, printr-o investiţie<br />

mai mare în educaţia acestora. În urma investiţiei educaţionale, venitul mediu obţinut după<br />

absolvire ar urma să creaşcă.<br />

Deoarece există posibilitatea finanţării private a învăţământului, sistemul <strong>de</strong> finanţare public<br />

trebuie să ofere cel puţin aceeaşi utilitate ca şi alternativa privată. Un individ va alege sistemul<br />

public <strong>de</strong> finanţare al învăţământului superior doar dacă sistemul <strong>de</strong> finanţare oferă cel puţin<br />

utilitatea obţinută prin învăţământul finanţat privat.<br />

Astfel, sistemul optim <strong>de</strong> finanţare al învăţământului este caracterizat <strong>de</strong> preluarea în întregime<br />

<strong>de</strong> către stat a tuturor riscurilor educaţionale şi <strong>de</strong> condiţia ca venitul marginal estimat al<br />

investiţiei educaţionale, să fie egal cu costul marginal al acesteia.<br />

Asigurarea publică a riscului poate afecta reuşita indivizilor. În primul rând, poate submina<br />

încurajările indivizilor <strong>de</strong> a evita eşecul educaţional. În al doilea rând, poate stimula indivizii să<br />

nu-şi <strong>de</strong>zvăluie succesul pentru a-şi reduce răspun<strong>de</strong>rea asupra taxelor după absolvire. Primul<br />

aspect – riscul moral anterior – poate surveni dacă guvernul nu observă efortul individual pentru<br />

succes. Al doilea aspect – riscul moral posterior – poate să apară dacă statul nu observă reuşita<br />

în mod direct şi trebuie să o <strong>de</strong>ducă din venitul indivizilor.<br />

Luarea în calcul a riscului moral anterior duce la riscul <strong>de</strong> anticipare al indivizilor în sistemul<br />

educaţional public. Dacă sistemul public ar prelua întregul risc educaţional, indivizii nu ar avea<br />

nici un interes să aleagă cel mai ridicat nivel <strong>de</strong> efort. Acest rezultat implică faptul că indivizii<br />

<strong>de</strong> toate tipurile educaţionale ar suporta o parte din eşecul riscului educaţional. Totuşi nivelul<br />

optim al învăţământului public nu este afectat <strong>de</strong> riscul moral anterior. El este încă <strong>de</strong>terminat<br />

<strong>de</strong> o egalitate între veniturile marginale şi costurile investiţiilor educaţionale, făcând ca sistemul<br />

<strong>de</strong> finanţare public să fie superior celui <strong>de</strong> finanţare din surse private.<br />

Luând în consi<strong>de</strong>rare riscul moral posterior, se presupune că venitul total al indivizilor nu<br />

<strong>de</strong>pin<strong>de</strong> numai <strong>de</strong> succesul educaţional ci şi <strong>de</strong> efortul <strong>de</strong> muncă <strong>de</strong>pus. Dacă statul poate doar<br />

<strong>de</strong>duce succesul educaţional din venitul total preconizat, asigurarea sub forma redistribuţiei între<br />

succes şi eşec este constrânsă <strong>de</strong> faptul că indivizii încununaţi <strong>de</strong> succes se pot pretin<strong>de</strong> lipsiţi <strong>de</strong><br />

succes alegând un nivel mai mic al efortului <strong>de</strong> muncă. În acest caz, problema statului este <strong>de</strong> a<br />

stabili un nivel optim al impozitului pe venit.<br />

Luând în consi<strong>de</strong>rare cele prezentate anterior, scă<strong>de</strong>rea aversiunii faţă <strong>de</strong> un risc absolut,<br />

implică faptul că finanţarea publică a învăţământului este mai importantă. Pe <strong>de</strong> altă parte, din<br />

punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al argumentelor standard, politicile educaţionale ar trebui să faciliteze şi<br />

accesul indivizilor cu o situaţie materială precară în învăţământul superior, acest rezultat<br />

câştigând în semnificaţie. Aceasta implică faptul că mărimea investiţiilor educaţionale ale<br />

persoanelor nevoiaşe diferă evi<strong>de</strong>nt <strong>de</strong> nivelul social optim. În acest fel, rezultatul furnizează o<br />

legătură între distribuirea <strong>resurselor</strong> iniţiale şi câştigul net al finanţării publice a învăţământului.<br />

Aceste aspecte conduc la concluzia că statul are un rol economic important în ceea ce priveşte<br />

finanţarea învăţământului. Meritele sociale ale sistemului educaţional public sunt legate şi <strong>de</strong><br />

inexistenţa unor posibilităţi ca stu<strong>de</strong>nţii să se asigure împotriva riscului educaţional. Prin<br />

urmare, un sistem public <strong>de</strong> finanţare al învăţământului ar trebui să cuprindă elemente <strong>de</strong><br />

asigurare împotriva riscului. Această asigurare poate fi realizată, <strong>de</strong> exemplu, prin taxele <strong>de</strong><br />

şcolarizare. Totuşi, nu poate fi recomandată o asumare completă <strong>de</strong> către sistemul public a<br />

tuturor riscurilor educaţionale. Participarea indivizilor la riscul educaţional ar putea fi folosită<br />

pentru a-i încuraja pe aceştia. Mai mult, participarea la risc a indivizilor, face ca aceştia să îşi<br />

asume efortul pentru a absolvi cu succes şi să-şi exploateze eficient capitalul după absolvire.<br />

10

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!