Modul de formare-Managementul resurselor financiare - uefiscdi

necesităţile de finanţare a învăţământului superior, cu luarea în considerare a
obiectivelor strategiei naţionale de dezvoltare a învăţământului superior şi a planurilor strategice
ale universităţilor;
distribuţia anuală a fondurilor bugetare pe instituţii de învăţământ superior;
modul de repartizare şi utilizare pentru învăţământul superior a finanţării din
surse externe (împrumuturi guvernamentale, programe de asistenţă, etc.);
criteriile şi mecanismele generale de acordare a burselor şi altor forme de sprijin
material pentru studenţi, provenite de la bugetul de stat.
Principalele atribuţii ale CNFIS sunt următoarele:
În corelare cu documentele (strategii, rapoarte de evaluare, etc.) întocmite de
M.E.C.I., de Consiliul Naţional de Evaluare Academică şi Acreditare (CNEAA) şi de Consiliul
Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior (CNCSIS), CNFIS propune
necesarul de la buget pentru dezvoltarea învăţământului universitar de stat, pe profile şi propune
alocaţiile unitare pe student echivalent.
Formulează în fiecare an, până la data de 30 aprilie a anului în curs, propuneri
privind finanţarea bugetară a instituţiilor de învăţământ superior de stat pentru anul financiar
următor. Propunerile sunt transmise ministrului M.E.C.I. care, în calitate de ordonator principal
de credite, potrivit Legii privind finanţele publice, răspunde de elaborarea şi executarea
bugetului pentru învăţământul superior de stat.
După adoptarea de către Parlament şi promulgarea Legii Bugetului de stat,
CNFIS propune repartizarea pe instituţii a fondurilor bugetare ale învăţământului superior în
funcţie de Strategia Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării privind dezvoltarea
învăţământului superior şi de criterii de performanţă, corelate cu deciziile Consiliului de
Evaluare Academică şi Acreditare privind calitatea activităţilor prestate de fiecare instituţie de
învăţământ superior de stat. În activitatea de formulare a propunerilor ca şi în cea de alocare
anuală a fondurilor bugetare pentru fiecare instituţie de învăţământ superior de stat se au în
vedere finanţarea de bază şi finanţarea complementară .
Elaborează metodologiile de repartizare competitivă a fondurilor care urmeaza a
fi alocate universităţilor pentru finanţarea de bază şi pentru finanţarea complementară în aşa fel
încât să încurajeze instituţiile să funcţioneze eficient şi să promoveze creşterea calităţii
academice a programelor de studii.
Dezvoltă un parteneriat activ cu instituţiile de învăţământ superior, încurajândule
să-şi dezvolte capacităţile manageriale şi să-şi exercite autonomia în gestionarea fondurilor
alocate şi în atragerea de fonduri extrabugetare, concomitent cu respectarea riguroasă a
cerinţelor legale pentru răspunderea publică faţă de utilizarea eficientă a fondurilor alocate.
Promovează, prin mecanisme financiare adecvate, dezvoltarea instituţiilor de
învăţământ superior în direcţia diversificării ofertelor de programe de studii de calitate, pentru
extinderea accesului în învăţământul superior şi corelarea fluxurilor de absolvenţi cu cererile
individuale şi sociale de calificare superioară şi cu strategia naţională privind pregătirea în
învăţământul superior.
Stabileşte criteriile şi mecanismele pentru repartizarea şi utilizarea eficientă a
finanţării învăţământului superior din surse externe pentru care ordonatorul este M.E.C.I.
Elaborează şi publică anual un raport privind starea finanţării învăţământului
superior de stat şi propune ministrului M.E.C.I. acţiunile ce trebuie întreprinse, inclusiv
priorităţile de dezvoltare şi finanţare, pentru a asigura o funcţionare eficientă a învăţământului
superior.
În perioada 1999-2009, finanţarea de bază a învăţământului superior românesc a
cunoscut mutaţii semnificative, încercând să se bazeze pe relaţia "cantitate vs. calitate" şi în
36