Modul de formare-Managementul resurselor financiare - uefiscdi

venituri adiţionale în concordanţă cu misiunea universităţii privind educaţia. Cei mai importanţi
indicatori financiari de apreciere a potenţialului pe linia activităţilor antreprenoriale ale
universităţilor sunt: sursa veniturilor (publică pentru alocaţiile bugetare şi privată pentru
veniturile proprii); mecanismele prin care se primesc veniturile; procedurile de alocare a
resurselor în cadrul instituţiilor.
Dimensiunea antreprenorialismului în instituţiile universitare se poate măsura prin
comportamentul antreprenorial al acestora. În cadrul proiectului EUEREK au fost observate
cinci categorii de comportament antreprenorial:
- universităţi private care au avantajul noilor veniţi în sistemul de învăţământ superior
(universităţile engleze au acest profil privat şi sunt similare celor din SUA unde organismele de
conducere sunt similare consiliilor de administraţie corporative);
- instituţii larg implicate din punct de vedere antreprenorial stimulate de iniţiative
guvernamentale;
- instituţii major independente implicate din punct de vedere antreprenorial dar nestimulate în
mod direct de iniţiative guvernamentale;
- mici departamente, facultăţi şi centre de cercetare;
- învăţământ prin profesori colaboratori, cercetare şi consultanţă prin implicarea individuală a
membrilor personalului academic.
În 2004, profilul veniturilor universităţilor luate în studiu a fost foarte diferit. Veniturile
bugetare au atins rate de la 70% în universităţile din Finlanda, Polonia, Spania până la 0% în
universităţile private din Moldova, Polonia, Spania şi UK. Taxele de şcolarizare sunt
complementare fondurilor publice în proporţie de 90% în universităţi private din Polonia,
Spania şi 0% în Finlanda şi Suedia. Procentul veniturilor neguvernamentale din cercetare
variază între 60% în cazul unei universităţi din UK (Nottingham) şi 0% în universităţi din
Moldova şi Polonia. Aceste diferenţe sunt rezultatul situaţiei legale şi politice diferite a
universităţilor din aceste ţări. De ex. în ţări ca Finlanda şi Suedia educaţia superioară este
privită ca un serviciu public aşa încât universităţile nu sunt autorizate să încaseze taxe pentru
procesul de învăţământ reglementat. La cealaltă extremă se află universităţile private din Anglia,
Polonia, Spania şi Moldova care aproape în totalitate se finanţează din taxe. Strategia financiară
a universităţii private din Nottingham (caracterizată ca fiind orientată spre cercetare) a condus la
menţinerea permanentă a echilibrului financiar, în ciuda constrângerilor din finanţarea publică şi
a unor activităţi antreprenoriale pe care şi le-a asumat. Aceasta, în parte datorită rezervelor
deţinute din excedente obţinute urmare varietăţii activităţilor generatoare de venituri. În 2004,
rezervele cumulate deţinute atingeau aproape 40% din venituri. Chiar şi aşa, universitatea nu îşi
permite să-şi asume riscuri considerabile. Excedentele şi deficitele anuale în perioada 1994-
2005 în milioane euro şi ca procent din veniturile anuale sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Excedent
/ Deficit
199
4
199
5
199
6
199
7
199
8
199
9
200
0
200
1
200
2
200
3
200
4
Mil. EUR 7,7 9,8 -1,3 -4,0 0,9 1,5 1,9 2,2 4,4 40,7 0,3
% din
venituri 3,8 4,3 -0,5 -1,5 0,3 0,5 0,6 0,6 1,1 9,6 0,1
Sursa: Rapoartele anuale ale Universităţii Nottingham preluate în Studii de caz EUEREK
200
5
-5,4
-1,7
În cadrul Universităţii Nottingham strategia financiară şi procedurile internede alocare a
resurselor sunt strâns aliniate obiectivelor strategice manageriale. Obiectivele strategice de
creştere a veniturilor disponibile la Universitatea Nottingham conduc la iniţierea următoarele
activităţi antreprenoriale:
94