Modul de formare-Managementul resurselor financiare - uefiscdi

a) Ore echivalente convenţionale de curs pentru disciplina i (OECci):
OECci = Orele fizice de curs din planul de învăţământ pentru disciplina i x coeficientul
de ponderare aferent activităţilor de curs (2 pentru ciclul I, 2,5 pentru ciclul II şi, respectiv
3 pentru şcoala doctorală) x numărul studenţilor echivalenţi formaţiei de strudiu de curs
(serie de curs);
b) Ore echivalente convenţionale de seminar/lucrări practice echivalente (OECsi):
OECsi = Orele fizice de seminar din planul de învăţământ x coeficientul de ponderare
aferent activităţilor de seminar (1 pentru ciclul I, 1,5 pentru ciclul II şi, respectiv 2 pentru
şcoala doctorală) x numărul studenţilor echivalenţi formaţiei de seminar (grupa de seminar);
6. Stabilirea numărului total de ore echivalente convenţionale la nivel de facultate (OEc):
OECt = suma numărului de ore echivalente convenţionale aferente disciplinelor;
7. Determinarea nivelului de resurse pe oră echivalentă convenţională la nivel de facultate
(ROec):
NSebxABse
STxTSm
xgi
ROec
,unde;
OECt
Roec = Resursa financiară pe ora echivalentă convenţională;
Nseb = Numărul de studenţi echivalenţi bugetaţi;
Abse = Alocaţia bugetara pe student echivalent;
ST = Numărul studenţilor cu taxă;
TSm = Taxa medie pe student;
gi = grad de încasare a veniturilor din taxă;
OECt = Numărul total de ore echivalente convenţionale la nivel de facultate
8. Stabilirea numărul orelor echivalente convenţionale pe catedre. Acesta se determină potrivit
disciplinelor oferite de catedre din planurilor de învăţământ şi numărului de studenţi echivalenţi
pe formaţii de studii.
9. Resursele financiare pe catedra/departament se stabilesc potrivit relaţiei:
RFCi OECi OECt,
unde;
RFCi = resursele financiare repartizate catedrei „i”;
OECi = numărul total de ore echivalente convenţionale pentru catedra „i”
10. Din resursele financiare ce revin fiecărei catedre, o pondere (80% dacă avem în vedere
metodologia CNFIS) vor fi alocate pentru susţinerea cheltuielilor salariale. Diferenţa va fi
destinată cheltuielilor materiale şi deplasărilor.
Menţionăm că acest model de calcul se bazează exclusiv pe elemente de ordin cantitativ,
potrivit principiului de bază: “finanţarea urmează studentul” Or, modelul prezentat poate fi
îmbunătăţit luând în considerare şi o serie de indicatori de ordin calitativ, cum ar fi:
Numărul cadrelor didactice titulare la numărul total de studenţi echivalenţi;
Numărul de profesori şi conferenţiari la numărul total de studenţi echivalenţi;
Numărul de cadre didactice titulare, cu titlul ştiinţific de doctor, raportat la numărul total
de studenţi echivalenţi;
Performanţele în cercetarea ştiinţifică;
Valoarea cheltuielilor materiale raportată la numărul total de studenţi echivalenti;
O simulare pe aceşti indicatori pe o componentă de 30% din resursele de finanţare ce revin
facultăţii la un număr de 6 catedre din cadrul Facultăţii de Economie şi Administrarea
Afacerilor din cadrul Universităţii “Al.I.Cuza” Iaşi a arătat că nu sunt abateri semnificative faţă
de metoda cantitativă. Acest fenomen apare datorită faptului că în cadrul unei facultăţi,
54