Modul de formare-Managementul resurselor financiare - uefiscdi

elaţie directă cu criteriile de imput ale formulelor de finanţare folosite pentru activităţi
didactice şi operaţiuni în Europa, resopectiv:
Numărul studenţilor înscrişi în anul precedent sau în cel curent – în Belgia,
Republica Cehă, Irlanda, Grecia, Franţa, Italia, Ţările de Jos, Austria, Polonia,
Portiugalia, Slovenia, Slovacia, Finlanda, Suedia, Marea Britanie, Norvegia;
Numărul de locuri finanţate de stat disponibile în instituţie sau care trebuie să fi puse
la dipoziţie de către instituţie – în Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Ungaria,
România, Liechtenstein;
Alţi indicatori pentru volumul de activităţi instituţionale – în Grecia, Franţa, Polonia,
Portugalia, Slovacia, Finlanda, Marea Britanie.
În perioada 1999-2001, finanţarea de bază s-a referit la fondurile aprobate pentru
acoperirea cheltuielilor de personal şi a cheltuielilor materiale (eclusiv cele pentru reparaţii
capitale). Finanţarea de bază s-a acordat sub formulă, indicatorul de bază fiind costul unitar net
pe studentul echivalent. Diferenţierea pe instituţii a finanţării de bază a pornit de la cunoaşterea
numărului studenţilor echivalenţi şi a indicilor costurilor unitare nete. Numărul studenţilor
echivalenţi s-a determinat prin ponderea numărului fizic al participanţilor, la diferite forme de
învăţământ, cu coeficienţii de echivalare. Indicii costurilor unitare nete a fost stabilit ca raport
între costul unitar net la un profilul şi costul unitar net în domeniul economic (socio-uman).
Cunoaşterea structurii costurilor a permis disocierea indicelui de cost în: indice al costurilor de
personal (80% din indicele costului unitar) şi indice al costurilor materiale (20% din indicele
costului unitar).
În anul 2002, diferenţierea pe instituţii de învăţământ superior a finanţării de bază a
pornit de la cunoaşterea numărului studenţilor echivalenţi şi a indicilor de cost determinaţi pe
domenii de învăţământ pentru întregul învăţământ superior de stat din România şi a indicatorilor
calitativi agregaţi, calculaţi pentru fiecare universitate. Astfel, indicatorii calitativi cu implicaţii
directe pe planul costurilor au fost: IC1 - Ponderea posturilor ocupate; IC2 - Ponderea posturilor
de profesor şi conferenţiar în totalul posturilor didactice ocupate; IC3 - Ponderea personalului
didactic sub 35 de ani; IC4 - Ponderea personalului didactic cu titlul ştiinţific de doctor în totalul
personalului didactic.
Rolul indicatorilor calitativi pentru stabilirea finanţării de bază a crescut semnificativ
începând cu anul 2003. Astfel, cei 13 indicatori calitativi luaţi în considerare au vizat:
calitatea procesului didactic - 50% din influenţa indicatorilor IC1-IC13, fară IC8 -
(IC1 - Ponderea posturilor didactice ocupate cu titulari în totalul posturilor legal constituite, IC2
- Ponderea profesorilor şi conferenţiarilor titulari în totalul personalului didactic cu norma de
bază în universitate; IC3 - Ponderea personalului didactic titular sub 35 de ani în totalul
personalului didactic cu norma de bază în universitate; IC4 - Ponderea personalului didactic
titular cu titlul ştiinţific de doctor în totalul personalului didactic cu norma de bază în
universitate; IC5 - Ponderea studenţilor de la învăţământul postuniversitar de studii aprofundate,
master şi doctorat în totalul studenţilor fizici de la învăţământul universitar de zi şi
postuniversitar (studii aprofundate, master şi doctorat), finanţaţi de la buget şi cu taxă; IC6 -
Raportul procentual dintre cheltuielile pentru dotarea laboratoarelor sau a bibliotecilor şi
finanţarea de bază; IC7 - Calitatea managementului academic şi administrativ)
calitatea proceselor care influenţează direct activitatea didactică - 30% din influenţa
indicatorilor IC1-IC13, fără IC8 - (IC8 - Nivelul performanţelor în cercetarea ştiinţifică; IC9 -
Asigurarea şi menţinerea bazei materiale necesare procesului didactic; IC10 - Calitatea
serviciilor sociale şi administrative studenţeşti)
37