Haiducii Dobrogei.pdf - Despre demnitate

More documents

Recommendations

Info

Gazde ale haiducilor morţi în închisorile comuniste: 1. Dumitru Grasu 2. Taşcu Şifiringa 3. Gheorghe Brătianu 4. Gheorghe Enache 5. Tănase G. Vlahbei 6. Nicolae Samara 7. Nicolae Burecu 8. Vasile Papazica 9. Gheorghe Puinava 10. Teniu Bancu 11. Gheorghe Alexe 12. Iancu Nirlu 13. Dimciu Garofil (Mai sunt şi alţii pe care eu nu-i ştiu.) 10
E Introducere u m-am născut în comuna Lojene, Macedonia, partea care aparţine acum Bulgariei, în munţii Balcani. La un an după ce m-am născut, în anul 1911, bunicul meu Nicolae I. Ciolacu, cu cei trei băieţi: Mita, Hristo, tatăl meu Iancu, singurul care era însurat, şi cele şase fete s-au mutat în munţii Rodopi din sudul Bulgariei, care la fel a fost cândva a Macedoniei, aproape de oraşul Plovdiv, pe malul râului Mariţa. Oraşul acesta denumit de bulgari Plovdiv, turcii îl numesc Filibei, iar grecii Filipoli. Este un oraş vechi, milenar, şi se spune că îşi trage numele de la împăratul Filip, tatăl lui Alexandru cel Mare, zis Macedon. Eu nu mă pricep la multă istorie, dar se zice că Alexandru Macedon, când îşi pregătea oastea pentru război să pornească spre estul Asiei, majoritatea cailor de călărie şi de luptă i-a importat de la dacii din nordul Dunării. Caii aceştia nu erau tocmai mari, dar erau rezistenţi şi tare iuţi la fugă. Bunicul, după ce s-a mutat în munţii Rodopi, s-a stabilit în comuna Rachitova, la poalele muntelui Sutca. El şi familia lui s-au apucat de lucru în singura meserie cunoscută, crescutul oilor şi cărvă-nitul, adică transportul cu caravane de cai. Fiecare familie de armâni avea câte zece până la cincisprezece cai şi cărau cu chirie diferite mărfuri ca: samare, scânduri etc. De la munte cărau la comunele de la câmpie din produsele lor de la oi, iar de la şes aduceau saci cu grâu şi diferite cereale, iar din ceea ce câştigau cu transporturile îşi întreţineau familiile. Munţii Rodopi se întind pe câteva sute de kilometri şi peste tot erau împânziţi numai cu familii de armâni. Foarte puţine familii de armâni erau aşezate prin comunele sau satele de la poalele munţilor; dacă erau cincisprezece familii. La fiecare 10 sau 15 kilometri pe munţi găseai cătune, sau calivi, de armâni. Calivile se compuneau din 40 sau 50 de familii, iar în fruntea unei CALIVI era un gospodar fruntaş, care se numea CHIHAIE. Armânii noştri de pe munţii Rodopi duceau o viaţă de nomazi. Pe la 15-20 august încărcau tot bagajul pe samarele cailor, la fel copiii şi bătrânii erau aşezaţi pe samare. Tinerii şi cei apţi plecau în urma cârdurilor de oi şi a caravanelor de cai şi se opreau la Marea Marmara, ce comunica cu Marea Mediterană şi unde nu prea era iarnă. Mai tot timpul anului prin acele locuri oile puteau să pască iarbă verde. De la munţii Rodopi călătoria ţinea cam 20 de zile, cu scurte popasuri. După ce iernau acolo, în primăvară, prin luna lui aprilie, din nou bagajele, copiii şi bătrânii pe samarele cailor şi din nou la drum spre Munţii Rodopi. Pe drum, dacă îi prindea o ploaie, numaidecât întindeau corturile unde îşi adăposteau familiile. Viaţa nu era tocmai uşoară, ci dimpotrivă, era grea şi aspră. Dar aceasta era situaţia şi trebuia să ne obişnuim cu ea şi să o suportăm aşa cum era, aspră, dar frumoasă. Mulţi ani s-a trăit sub Imperiul Otoman, dar marea majoritatea a amânimii de pe Munţii Rodopi erau analfabeţi, neştiutori de carte, pentru că nu exista nici un fel de şcoală pe toţi Rodopii. Nici după eliberarea Bulgariei de sub Imperiul Otoman nu au avut parte de şcoli. S-au bucurat armânii că au scăpat de turci, crezând că fiind sub bulgari, care sunt creştini, le va fi mai bine, dar s-au înşelat amarnic. Sub Imperiul Otoman nu se făcea nici o deosebire între creştini, pentru ei toţi creştinii erau ghiauri. Dar sub Imperiul Otoman, toţi Munţii Rodopi erau plini de milioanele de oi şi de cai ale armânilor. Odată pe an, vara, autorităţile otomane îşi trimiteau zapcii (perceptorii) pe la locuitorii munţilor, respectiv armânii, şi încasau aşa zisul OTLAC PARASA (bani pentru păşunat) şi apoi nu-i mai vedeai decât anul următor. Dar de când au ajuns sub autorităţile bulgare, Munţii Rodopi au primit altă destinaţie decât cea a păşunatului. Orice poiană şi orice vâlcea au fost semănate şi împădurite cu puieţi. 11
Page 1 and 2: NICOLAE CIOLACU HAIDUCII DOBROGEI
Page 3 and 4: Studenþii de la Bucureºti se-ntor
Page 5 and 6: Arestarea lui Nicolae Fudulea Nicol
Page 7 and 8: împărţise atunci într-o masă r
Page 9: Numele haiducilor dobrogeni împuş
Page 13 and 14: cum să meargă sau să calce pe el
Page 15 and 16: N Colonistii din Dobrogea ici noi,
Page 17 and 18: în centrul comunei, cu lopeţi, cu
Page 19 and 20: aducem încă o sută de copii de m
Page 21 and 22: Î Trãdãtorul Mihai Stelescu n co
Page 23 and 24: au prădat, dar nu au plecat. Hoard
Page 25 and 26: sapă de lemn; la un moment dat egi
Page 27 and 28: Căpitanul, care stătea în mijloc
Page 29 and 30: E Ziarul „Libertatea” ram abona
Page 31 and 32: Î Propaganda electoralã din 1937
Page 33 and 34: căruţele. N-am străbătut 30 de
Page 35 and 36: După discuţiile avocaţilor cu pr
Page 37 and 38: După ce am terminat de ars cărţi
Page 39 and 40: carnet de comerciant ambulant, cump
Page 41 and 42: la Huşi, când ne-am aşezat pe b
Page 43 and 44: L Comisari, trãdãtori si asasini
Page 45 and 46: de vagon, am luat poziţie de drep
Page 47 and 48: şi descoperit că ar fi trădător
Page 49 and 50: Am făcut şi eu o greşeală, tân
Page 51 and 52: închisoare. Pentru prima dată am
Page 53 and 54: în 1943, mai spre toamnă, am fost
Page 55 and 56: Ne-au luat în primire, ne-au înco
Page 57 and 58: Comuna Sinoe era o comună mare, cu
Page 59 and 60: Antonescu şI, pe lângă că este
Page 61 and 62:
prin pivniţe, şi tot ce găseau c
Page 63 and 64:
spunea nervos oamenilor, probabil p
Page 65 and 66:
Am stat vre-o patruzeci de zile în
Page 67 and 68:
D Drumul haiduciei e acuma era pe
Page 69 and 70:
ei au reuşit să fugă şi acum su
Page 71 and 72:
Agra, duşman de moarte al aromâni
Page 73 and 74:
au purtat cu lanţuri la picioare,
Page 75 and 76:
D Organizarea comunei Sinoe upă te
Page 77 and 78:
oamenilor ameninţându-le familiil
Page 79 and 80:
D Comuna Panduru upă câteva seri
Page 81 and 82:
întâlnit cu alţi camarazi din or
Page 83 and 84:
în prigoana lui Duca, ţineam leg
Page 85 and 86:
comunismul sovietic e mai bun decâ
Page 87 and 88:
Am stat la vărul Ploscaru o săpt
Page 89 and 90:
mâncare puţină, căldură puţin
Page 91 and 92:
grupe, şapte pădurari în partea
Page 93 and 94:
sufletul. După luni de zile, prin
Page 95 and 96:
discutat o serie de probleme, ultim
Page 97 and 98:
E Spovedania si împãrtãsirea hai
Page 99 and 100:
Mai erau vreo doi kilometri până
Page 101 and 102:
Dobrogei, a venit în comuna Sinoe
Page 103 and 104:
Dimineaţa, nişte băieţandri, c
Page 105 and 106:
Apoi am luat cuvântul: Toţi vrem
Page 107 and 108:
încât le-a ajuns oamenilor cuţit
Page 109 and 110:
A Împuscarea gazdelor proape în t
Page 111 and 112:
cotele de cereale şi de carne, rec
Page 113 and 114:
P Boala vine repede si când nu vre
Page 115 and 116:
C Gogu Puiu în Cobadin u toate că
Page 117 and 118:
spitalul securităţii. Li s-a pus
Page 119 and 120:
Iancu Cuşu era văr primar cu tat
Page 121 and 122:
L Fratii Gima a începutul lui augu
Page 123 and 124:
au înconjurat comuna, au blocat to
Page 125 and 126:
A Comuna Dulgheru ici vreau să scr
Page 127 and 128:
D Costea Brandia upă ce m-am mutat
Page 129 and 130:
târziu, am aflat că fraţii Fudul
Page 131 and 132:
mâna pe grenadă şi a aruncat-o a
Page 133 and 134:
cameră unde e rastelul de arme şi
Page 135 and 136:
ştiu cum să-ţi mulţumesc. Ţi-a
Page 137 and 138:
Gazda s-a retras şi a dispărut. N
Page 139 and 140:
După câţiva ani, familia Zuba a
Page 141 and 142:
crăpa pământul şi prin crăpăt
Page 143 and 144:
sosit o coloană de soldaţi M.A.I.
Page 145 and 146:
ca un butoi, care vorbea numai ruse
Page 147 and 148:
spus: Tovarăşe maior, eu nu am av
Page 149 and 150:
celălalt birou. Am rămas spânzur
Page 151 and 152:
în pământ. Dimineaţa m-am trezi
Page 153 and 154:
Î Procesul si condamnarea ntr-o di
Page 155 and 156:
Română, instanţa să-şi facă d
Page 157 and 158:
Bestiilor roşii nu le păsa că î
Page 159 and 160:
umbla prin mirişti să strângă p
Page 161 and 162:
Colectia „Omul Nou” Până în
show all

Haiducii Dobrogei.pdf - Despre demnitate

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?