dragostea lui pentru poporul român, Căpitanul ne-a arătat calea care trebuie urmată în lupta contra Satanei. Acolo, la închisoarea Văcăreşti, s-au pus bazele Mişcării Legionare. într-o zi, Căpitanul le-a spus camarazilor săi: Ştiţi voi la ce m-am gândit eu în timp ce duşmanii noştri s-au unit cu puterile întunericului, noi ne vom uni cu puterile luminii dumnezeirii. Vom chema Arhanghelul Mihail să ne apere şi să ne fie patronul nostru spiritual, iar pe Maica Domnului o vom ruga să ne ocrotească. Din acel moment, precum spune în cartea Pentru Legionari, Căpitanul şi ceilalţi comandanţi, au început să postească şi în fiecare noapte, la orele 12, îngenunchiau şi citeau Acatistul Maicii Domnului. La proces, nici chiar puţinii prieteni care au venit să-i sprijine nu credeau că vor scăpa fără a fi condamnaţi. Dar minunea s-a întâmplat şi au fost achitaţi. Duşmanii lor şi ai ţării noastre au suferit o mare înfrângere. Pentru Căpitan, aceasta a fost una dintre victoriile cele mai de seamă pe care le-a avut. După mai multe povestiri şi discuţii despre Căpitan şi Mişcare, Stila a devenit un bun legionar. Mi-a cerut cărţi legionare, dar, pentru că în acea perioadă era pericol de moarte să ai astfel de literatură, nu i-am putut da şi ne-am rezumat să discutăm izolaţi şi în taină. Eu, care eram o fire neastâmpărată, acţionasem subversiv în timpul prigoanei din ‘34, după asasinarea lui Duca, în cea din ‘38-‘39 după asasinarea lui Armand Călinescu, în prigoana generaluliui Antonescu ‘41-‘42, puteam eu oare să stau nepăsător şi cu bestiile roşii în ţară Căpitanul pentru asemenea timpuri ne-a creat pe noi, legionarii, când ţara e în primejdie să sărim să o apărăm chiar cu riscul vieţii noastre. N-am stat mult pe gânduri şi nici nu am aşteptat să fiu invitat de cineva, ci din proprie iniţiativă am căutat să-mi găsesc camarazi de luptă pentru activitatea subversivă împotriva comunismului. Deci m-am împrietenit cu Stila Peştereanu, Tănase G. Vlahbei, Tănase I. Vlahbei, Tănase C. Vlahbei, ultimii trei fiindu-mi şi veri, şi camarazi de luptă. Apoi cu Mitică Ghioca, Tănase Ergoveanu, Enache Casapu. în activitatea anticomunistă subversivă foloseam vechea mea metodă, din timpul prigoanei lui Antonescu. Eu îi cunoşteam pe toţi camarazii mei de activitate subversivă şi mă întâlneam cu fiecare separat. Ne întâlneam fie pe stradă, fie acasă la el, fie acasă la mine, la cofetărie etc. Acesta era modul în care le trasmiteam tot felul de veşti din Mişcarea Legionară sau zvonuri de prin ţară. De multe ori ei mă informau cu ce mai auziseră şi ei. în felul acesta întreţineam unitatea trează. Vorbeam cu fiecare separat, ei toţi mă cunoşteau pe mine, dar ei nu se cunoşteau toţi. Metoda aceasta o foloseam pentru mai marea noastră siguranţă, ca să nu fim descoperiţi de securitate aşa de uşor. Din anul 1945 începuse să fie tare greu. începuseră acele rechiziţii greu de suportat pentru ţărani. în toată Dobrogea s-au înfiinţat centre de comisii pentru rechiziţii de cai, vaci şi oi pentru ruşi. Se prezenta ţăranul cu caii la comisie, aceştia îi alegeau pe cei mai buni. Dacă venea omul cu doi cai buni, îi luau amândoi caii şi ţăranul rămânea cu braţele încrucişate, cu spuza de copii şi cu tarlalele nearate. îşi smulgea părul din cap când vedea că nu are cu ce să transporte toate cele necesare în viaţa unui agricultor. Dar cui îi păsa, cine îl întreba Au început rechiziţiile de oi, odată, de două ori, chiar şi de mai multe ori pe an, de nu ştia bietul ţăran unde să-şi mai ascundă oile, ca să mai salveze câteva din ele. I s-a pus ţăranului cotă de carne şi nu interesa pe nimeni dacă ţăranul are sau nu vite, cota trebuia dată. Mergea vestea prin sat că aceia care nu vor preda cota de carne impusă vor fi arestaţi. Ţăranii, de frica închisorii şi la mare disperare, se uneau între ei, câte doi sau trei la un loc, se duceau prin târguri şi cumpărau vita respectivă, o tăiau şi o împărţeau între ei, ducând astfel fiecare cota de carne cerută. Mulţi ţărani îşi vindeau din casă haine sau lucruri de valoare, să facă bani să cumpere cota de carne, ca să nu ajungă la închisoare. După aceea a venit ameninţarea chiaburilor. Oricare ţăran harnic şi bun gospodar, care avea ceva strânsură făcută cu sudoare şi cu multă economie şi chibzuială, era socotit de comunişti chiabur. Acum a venit deschiaburirea, o pacoste comunistă care să lovească pe cei mai buni cetăţeni ai ţării. Se trezea omul în faţa casei lui cu primarul, notarul, jandarmii şi nelipsitul activist de partid şi în urma lor vreo 15 căruţe goale şi cu vreo 20 de colectivişti. Intrau în curte toată liota aceea de indivizi şi primarul dădea ordin să ia căruţa, caii, vitele, porcii şi tot ce se găsea în curtea omului. Urcau prin poduri, scotoceau în casă, 60
prin pivniţe, şi tot ce găseau că este bun luau şi duceau la colectivă. Luau cu ei hamuri, pluguri, butoaie, putine, haine de pat, porumb, în sfârşit, tot ce se găsea şi se putea lua. Biata familie tremura ca varga de frică şi de durere, femeile plângeau mai jelos decât dacă ar fi murit cineva, văzând cum li se jefuieşte casa şi avutul ziua în amiaza mare. Nici în timpul barbarilor sau al turcilor, nu s-a întâmplat un astfel de jaf, să le fure tot şi să-i lase şi fără mâncare. 61
- Page 1 and 2:
NICOLAE CIOLACU HAIDUCII DOBROGEI
- Page 3 and 4:
Studenþii de la Bucureºti se-ntor
- Page 5 and 6:
Arestarea lui Nicolae Fudulea Nicol
- Page 7 and 8:
împărţise atunci într-o masă r
- Page 9 and 10: Numele haiducilor dobrogeni împuş
- Page 11 and 12: E Introducere u m-am născut în co
- Page 13 and 14: cum să meargă sau să calce pe el
- Page 15 and 16: N Colonistii din Dobrogea ici noi,
- Page 17 and 18: în centrul comunei, cu lopeţi, cu
- Page 19 and 20: aducem încă o sută de copii de m
- Page 21 and 22: Î Trãdãtorul Mihai Stelescu n co
- Page 23 and 24: au prădat, dar nu au plecat. Hoard
- Page 25 and 26: sapă de lemn; la un moment dat egi
- Page 27 and 28: Căpitanul, care stătea în mijloc
- Page 29 and 30: E Ziarul „Libertatea” ram abona
- Page 31 and 32: Î Propaganda electoralã din 1937
- Page 33 and 34: căruţele. N-am străbătut 30 de
- Page 35 and 36: După discuţiile avocaţilor cu pr
- Page 37 and 38: După ce am terminat de ars cărţi
- Page 39 and 40: carnet de comerciant ambulant, cump
- Page 41 and 42: la Huşi, când ne-am aşezat pe b
- Page 43 and 44: L Comisari, trãdãtori si asasini
- Page 45 and 46: de vagon, am luat poziţie de drep
- Page 47 and 48: şi descoperit că ar fi trădător
- Page 49 and 50: Am făcut şi eu o greşeală, tân
- Page 51 and 52: închisoare. Pentru prima dată am
- Page 53 and 54: în 1943, mai spre toamnă, am fost
- Page 55 and 56: Ne-au luat în primire, ne-au înco
- Page 57 and 58: Comuna Sinoe era o comună mare, cu
- Page 59: Antonescu şI, pe lângă că este
- Page 63 and 64: spunea nervos oamenilor, probabil p
- Page 65 and 66: Am stat vre-o patruzeci de zile în
- Page 67 and 68: D Drumul haiduciei e acuma era pe
- Page 69 and 70: ei au reuşit să fugă şi acum su
- Page 71 and 72: Agra, duşman de moarte al aromâni
- Page 73 and 74: au purtat cu lanţuri la picioare,
- Page 75 and 76: D Organizarea comunei Sinoe upă te
- Page 77 and 78: oamenilor ameninţându-le familiil
- Page 79 and 80: D Comuna Panduru upă câteva seri
- Page 81 and 82: întâlnit cu alţi camarazi din or
- Page 83 and 84: în prigoana lui Duca, ţineam leg
- Page 85 and 86: comunismul sovietic e mai bun decâ
- Page 87 and 88: Am stat la vărul Ploscaru o săpt
- Page 89 and 90: mâncare puţină, căldură puţin
- Page 91 and 92: grupe, şapte pădurari în partea
- Page 93 and 94: sufletul. După luni de zile, prin
- Page 95 and 96: discutat o serie de probleme, ultim
- Page 97 and 98: E Spovedania si împãrtãsirea hai
- Page 99 and 100: Mai erau vreo doi kilometri până
- Page 101 and 102: Dobrogei, a venit în comuna Sinoe
- Page 103 and 104: Dimineaţa, nişte băieţandri, c
- Page 105 and 106: Apoi am luat cuvântul: Toţi vrem
- Page 107 and 108: încât le-a ajuns oamenilor cuţit
- Page 109 and 110: A Împuscarea gazdelor proape în t
- Page 111 and 112:
cotele de cereale şi de carne, rec
- Page 113 and 114:
P Boala vine repede si când nu vre
- Page 115 and 116:
C Gogu Puiu în Cobadin u toate că
- Page 117 and 118:
spitalul securităţii. Li s-a pus
- Page 119 and 120:
Iancu Cuşu era văr primar cu tat
- Page 121 and 122:
L Fratii Gima a începutul lui augu
- Page 123 and 124:
au înconjurat comuna, au blocat to
- Page 125 and 126:
A Comuna Dulgheru ici vreau să scr
- Page 127 and 128:
D Costea Brandia upă ce m-am mutat
- Page 129 and 130:
târziu, am aflat că fraţii Fudul
- Page 131 and 132:
mâna pe grenadă şi a aruncat-o a
- Page 133 and 134:
cameră unde e rastelul de arme şi
- Page 135 and 136:
ştiu cum să-ţi mulţumesc. Ţi-a
- Page 137 and 138:
Gazda s-a retras şi a dispărut. N
- Page 139 and 140:
După câţiva ani, familia Zuba a
- Page 141 and 142:
crăpa pământul şi prin crăpăt
- Page 143 and 144:
sosit o coloană de soldaţi M.A.I.
- Page 145 and 146:
ca un butoi, care vorbea numai ruse
- Page 147 and 148:
spus: Tovarăşe maior, eu nu am av
- Page 149 and 150:
celălalt birou. Am rămas spânzur
- Page 151 and 152:
în pământ. Dimineaţa m-am trezi
- Page 153 and 154:
Î Procesul si condamnarea ntr-o di
- Page 155 and 156:
Română, instanţa să-şi facă d
- Page 157 and 158:
Bestiilor roşii nu le păsa că î
- Page 159 and 160:
umbla prin mirişti să strângă p
- Page 161 and 162:
Colectia „Omul Nou” Până în