fiara roşie, comunismul, care a venit din fundul Siberiei, nu e românesc şi nici nu-i rusesc, e mai mult jidovesc. Tu nu vezi că ei ne jefuiesc ţara şi cară totul în Rusia ca să fie folosit de şefii lor şi nu de poporul rus. Comuniştii sunt ca pleava, le va suna şi lor ceasul şi se vor duce pe pustia de unde au venit. Neamul românesc e ca pietrele, noi vom rămâne aici pentru totdeauna, pe aceste meleaguri, unde ne-a aşezat Bunul Dumnezeu. Gogu Puiu, mai nerăbdător din fire, îi zice lui Nicolae Fudulea: Camarade Nicolae, ce tot te tocmeşti cu canalia aceasta spurcată, trebuie omorât ca un câine turbat, fără milă. Nicolae şia băgat cuţitul în teaca de la şold şi în schimb a pus mâna pe o scurtătură de lemn. La fel au luat şi Gogu cu Dumitru Fudulea şi au început să-l lovească de la cap până la picioare şi invers, de la picioare la cap şi brigadierul ţipa cât îl ţinea gura de durerea care o suferea. Dar cine era să-l audă şi să-l scape, doar numai muma pădurii. Nicolae Fudulea a continuat să-i mai spună: De ce ai terorizat şi tu populaţia paşnică, după ce acest partid de dictatură şi de teroare le-a luat vitele, le-a luat grâul, pâinea de la gură şi acuma se pregătesc să le ia şi pământul, adică sufletul ţăranului. Şi dă-i bătaie fără milă, atunci Gogu i-a zis: De ce ai bătut şi călcat în picioare oameni paşnici, fără milă Am primit ordin de la cei mari, de la şefi, nu am făcut nimic de la mine. îmi spuneau că dacă nu execut ordinele lor, mă bagă pe mine la puşcărie. Atunci Gogu îi mai spuse: Ca să nu intri tu la închisoare, trebuia să baţi în dreapta şi în stânga şi să faci procese şi să trimiţi zeci de ţărani paşnici ca să fie omorâţi la închisoare. Apoi l-au întors pe spate, ca să-l lovească şi pe burtă, pe piept, ca să nu rămână nici un loc nelovit. La un moment dat a leşinat de durere şi nici un ţipăt nu a mai ieşit din gura lui. Pădurarii au rămas înlemniţi şi îngroziţi că nu era nici pentru ei uşor, când se gândeau că le vine şi lor rândul să intre în fabrica de curăţenie comunistă. De aceea stăteau mai mult ca morţi. Brigadierul era acum o masă de carne zdrobită, i-au rupt o mână şi un picior şi era negru peste tot, de ziceai că-i din fundul Africii. Când au constatat că după atâta bătaie a leşinat şi este în nesimţire, Nicolae Fudulea le-a zis: Camarazi, lăsaţi-l, lecţia aceasta să rămână pentru toţi brigadierii şi pădurarii din pădurile Babadagului. Nicolae Fudulea din nou atrage atenţia pădurarilor, care stăteau smirnă şi mai aşteptau să vadă ce mai urmează, a strigat: Atenţiune, ascultaţi comanda la mine, noi nu avem nevoie de armele şi cartuşele voastre. Noi avem arme şi cartuşe şi tot ce ne trebuie. După plecarea noastră, peste o jumătate de oră, puteţi să vă luaţi armele, dar până atunci toţi veţi sta culcaţi cu faţa la pământ. în timp ce brigadierul se zbătea în ghiarele morţii şi pădurarii s-au culcat cu faţa la pământ, haiducii s-au retras în desişul pădurilor. Nu se ştie cât timp au stat pădurarii cu faţa la pământ, dar din informaţiile ce le-a primit Nicolae Fudulea de la gazdele sale, s-a aflat cele ce au urmat. Pădurarii, după ce au săltat capetele şi au văzut că partizanii, cum îi numeau ei pe haiduci, nu mai sunt lângă ei, în cea mai mare grabă au alergat la cea mai apropiată comună şi au telefonat la Casa Pădurilor din Bucureşti. Au comunicat că tovarăşul brigadier X, este bătut crunt, toată carnea de pe el e zdrobită şi că 99 la sută nu va mai scăpa cu viaţă. Au cerut ajutor de urgenţă, în cel mai scurt timp. A sosit un elicopter la locul indicat de pădurari. Patru inşi au prins de cele patru colţuri ale păturii şi cu multă atenţie au săltat corpul zdrobit al brigadierului de l-au aşezat în elicopter. Toată lumea credea că în curând o să i se cânte prohodul, adică veşnica pomenire. Dar nu a fost aşa, căci elicopterul zbura cu cea mai mare viteză spre Bucureşti şi o echipă de doctori specialişti, care aşteptau să le sosească pacientul, când a sosit imediat l-au pus pe masa de operaţie şi s-au apucat să-i cârpească mâna şi piciorul, care erau rupte în două, apoi l-au pansat peste corpul care a fost strivit sistematic de ciomegele haiducilor. în timp ce în Dobrogea, la Canalul morţii, cum l-a numit Ion Cârje în romanul său, era chinuită elita neamului nostru, intelectuali şi ţărani fruntaşi în crivăţul geros al iernii, flămânzi, istoviţi şi puşi la munci faraonice pentru exterminarea lor, fără nici cea mai mică asistenţă medicală, jigodia aceea de brigadier, trădătorul de neam şi ţară, era îngrijit de cei mai buni doctori din ţară din ordinul partidului comunist, să-i salveze viaţa. I-au salvat viaţa, dar nu i-au salvat 92
sufletul. După luni de zile, prin spitalele Bucureştilor l-au pus pe picioare, prima dată în cârje, iar la urmă îşi târa hoitul cu bastonul toată viaţa, cu braţul schilod şi cu piciorul rupt, infirm. Aşa i-a fost dat să-şi amintească pe câţi părinţi a trimis la închisoare de unde nu s-au mai întors acasă nicodată şi câţi copii a lăsat orfani, flămânzi şi goi. 93
- Page 1 and 2:
NICOLAE CIOLACU HAIDUCII DOBROGEI
- Page 3 and 4:
Studenþii de la Bucureºti se-ntor
- Page 5 and 6:
Arestarea lui Nicolae Fudulea Nicol
- Page 7 and 8:
împărţise atunci într-o masă r
- Page 9 and 10:
Numele haiducilor dobrogeni împuş
- Page 11 and 12:
E Introducere u m-am născut în co
- Page 13 and 14:
cum să meargă sau să calce pe el
- Page 15 and 16:
N Colonistii din Dobrogea ici noi,
- Page 17 and 18:
în centrul comunei, cu lopeţi, cu
- Page 19 and 20:
aducem încă o sută de copii de m
- Page 21 and 22:
Î Trãdãtorul Mihai Stelescu n co
- Page 23 and 24:
au prădat, dar nu au plecat. Hoard
- Page 25 and 26:
sapă de lemn; la un moment dat egi
- Page 27 and 28:
Căpitanul, care stătea în mijloc
- Page 29 and 30:
E Ziarul „Libertatea” ram abona
- Page 31 and 32:
Î Propaganda electoralã din 1937
- Page 33 and 34:
căruţele. N-am străbătut 30 de
- Page 35 and 36:
După discuţiile avocaţilor cu pr
- Page 37 and 38:
După ce am terminat de ars cărţi
- Page 39 and 40:
carnet de comerciant ambulant, cump
- Page 41 and 42: la Huşi, când ne-am aşezat pe b
- Page 43 and 44: L Comisari, trãdãtori si asasini
- Page 45 and 46: de vagon, am luat poziţie de drep
- Page 47 and 48: şi descoperit că ar fi trădător
- Page 49 and 50: Am făcut şi eu o greşeală, tân
- Page 51 and 52: închisoare. Pentru prima dată am
- Page 53 and 54: în 1943, mai spre toamnă, am fost
- Page 55 and 56: Ne-au luat în primire, ne-au înco
- Page 57 and 58: Comuna Sinoe era o comună mare, cu
- Page 59 and 60: Antonescu şI, pe lângă că este
- Page 61 and 62: prin pivniţe, şi tot ce găseau c
- Page 63 and 64: spunea nervos oamenilor, probabil p
- Page 65 and 66: Am stat vre-o patruzeci de zile în
- Page 67 and 68: D Drumul haiduciei e acuma era pe
- Page 69 and 70: ei au reuşit să fugă şi acum su
- Page 71 and 72: Agra, duşman de moarte al aromâni
- Page 73 and 74: au purtat cu lanţuri la picioare,
- Page 75 and 76: D Organizarea comunei Sinoe upă te
- Page 77 and 78: oamenilor ameninţându-le familiil
- Page 79 and 80: D Comuna Panduru upă câteva seri
- Page 81 and 82: întâlnit cu alţi camarazi din or
- Page 83 and 84: în prigoana lui Duca, ţineam leg
- Page 85 and 86: comunismul sovietic e mai bun decâ
- Page 87 and 88: Am stat la vărul Ploscaru o săpt
- Page 89 and 90: mâncare puţină, căldură puţin
- Page 91: grupe, şapte pădurari în partea
- Page 95 and 96: discutat o serie de probleme, ultim
- Page 97 and 98: E Spovedania si împãrtãsirea hai
- Page 99 and 100: Mai erau vreo doi kilometri până
- Page 101 and 102: Dobrogei, a venit în comuna Sinoe
- Page 103 and 104: Dimineaţa, nişte băieţandri, c
- Page 105 and 106: Apoi am luat cuvântul: Toţi vrem
- Page 107 and 108: încât le-a ajuns oamenilor cuţit
- Page 109 and 110: A Împuscarea gazdelor proape în t
- Page 111 and 112: cotele de cereale şi de carne, rec
- Page 113 and 114: P Boala vine repede si când nu vre
- Page 115 and 116: C Gogu Puiu în Cobadin u toate că
- Page 117 and 118: spitalul securităţii. Li s-a pus
- Page 119 and 120: Iancu Cuşu era văr primar cu tat
- Page 121 and 122: L Fratii Gima a începutul lui augu
- Page 123 and 124: au înconjurat comuna, au blocat to
- Page 125 and 126: A Comuna Dulgheru ici vreau să scr
- Page 127 and 128: D Costea Brandia upă ce m-am mutat
- Page 129 and 130: târziu, am aflat că fraţii Fudul
- Page 131 and 132: mâna pe grenadă şi a aruncat-o a
- Page 133 and 134: cameră unde e rastelul de arme şi
- Page 135 and 136: ştiu cum să-ţi mulţumesc. Ţi-a
- Page 137 and 138: Gazda s-a retras şi a dispărut. N
- Page 139 and 140: După câţiva ani, familia Zuba a
- Page 141 and 142: crăpa pământul şi prin crăpăt
- Page 143 and 144:
sosit o coloană de soldaţi M.A.I.
- Page 145 and 146:
ca un butoi, care vorbea numai ruse
- Page 147 and 148:
spus: Tovarăşe maior, eu nu am av
- Page 149 and 150:
celălalt birou. Am rămas spânzur
- Page 151 and 152:
în pământ. Dimineaţa m-am trezi
- Page 153 and 154:
Î Procesul si condamnarea ntr-o di
- Page 155 and 156:
Română, instanţa să-şi facă d
- Page 157 and 158:
Bestiilor roşii nu le păsa că î
- Page 159 and 160:
umbla prin mirişti să strângă p
- Page 161 and 162:
Colectia „Omul Nou” Până în