Haiducii Dobrogei.pdf - Despre demnitate

în prigoana lui Duca, ţineam legătura cu oraşul Silistra şi cu comuna Frăsaru, unde
acţionau Grigore Tihu şi Spiru Bujgoli, care au organizat un puternic centru de activitate
legionară.
în prigoana lui Armand Călinescu, am ţinut legătura cu avocatul Alexandrescu din Silistra,
fost şef de judeţ.
în 1940, am avut legătura cu Vasile Zotu şi cu inginerul Traian Boeru. Ei au activat toată
vara pentru revoluţia legionară din septembrie ‘40.
în 1942 mă găseam în oraşul Bacău, unde ţineam legătura cu părintele Grebenea, secretarul
sediului din acel oraş. Atunci am fost trădaţi de subinginerul Ion Mănescu şi am fost condamnaţi
şi trimişi la închisoarea de la Aiud. în anul 1945 am ieşit de la închisoare şi iarăşi mă găsesc în
Dobrogea.
Iată-mă în a patra prigoană, cea iudeo-bolşevico-comunistă, poate cea mai teribilă din toate
prigoanele de care am avut parte. în toate aceste prigoane am ţinut legătura cu judeţul, gândindumă
că acesta era cel mai indicat lucru în perioadele dificile. De aceea m-am gândit că, în timp ce
fraţii Fudulea organizează prin comune şi sate, eu voi lua legătura cu judeţul Constanţa. Chiar
dacă am avut o oarecare contradicţie cu Gogu Puiu, aceasta nu a devenit un obstacol în marea
organizaţie de rezistenţă împotriva comunismului - HAIDUCII DOBROGEI.
Vom lupta cu orice preţ împotriva comunismului. La Constanţa cunoşteam o serie de băieţi
foarte buni, care trecuseră prin prigoana antonesciană, între aceştia pe Stere Camburu, Gică
Perifan, Creşu Gheorghe şi Vanghele Bileca. Toţi patru dispun de o bună pregătire legionară.
Deci voi lua legătura cu ei printr-un băiat iarăşi foarte bun, Hristu Gache, din comuna Sinoe.
Hristu Gache avea diploma de la Şcoala Agricolă de la Poarta Albă, judeţul Constanţa. A făcut
armata la specialităţi, de unde s-a eliberat în anul 1945. în comuna Sinoe, toţi camarazii şi
prietenii lui îl vorbeau de bine. A fost cel mai bun sergent din unitatea lui; de câte ori venea vreun
superior în inspecţie, era chemat sergentul Hristu Gache să dea onorul. în iulie 1945, când a venit
studentul Gheorghe Costea din Bucureşti şi a început cu învăţătorii din comună organizaţia de
rezistenţă împotriva comunismului, pentru firea lui inteligentă şi pentru caracterul lui bun, a fost
şi Hristu Gache invitat la această şedinţă. După această şedinţă, care s-a ţinut la Timu Dimcica,
studentul Costea l-a numit pe Hristu Gache şeful organizaţiei din comuna Sinoe. Pentru acest
motiv m-am gândit la Hristu Gache să ne facă legătura cu Constanţa. Zis şi făcut, şi am plecat
spre comuna Sinoe.
A
Stere Camburu
m plecat spre comuna Sinoe, unde am ajuns pe la miezul nopţii. De data aceata n-am mai
mers la unchiul Constantin, ci am mers la Tănase Vlahbei, care îmi este văr şi totodată şi
gazdă bună de organizaţie şi i-am spus să-l cheme pe Hristu Gache să facă parte din organizaţia
noastră. A doua seară a venit Hristu Gache. Ne-a mulţumit că l-am chemat şi a spus că bucuros va
face parte din această organizaţie împotriva comunismului. A auzit şi el de conflictul dintre
S.U.A. şi sovietici şi că odată cu plecarea ruşilor din ţară, se duc dracului şi comuniştii, „o să
rămână câţi am botezat eu”. Gluma lui Hristu ne-a distrat şi am râs cu poftă. I-am povestit că
fraţii Fudulea au organizat peste 52 de sate şi comune, dar încă nu au legătura cu oraşul
Constanţa, de aceea ne-am gândit, eu şi vărul Tănase, să legăm această organizaţie de oraşul şi
judeţul Constanţa şi sigur că i-ar face mare bucurie şi lui Nicolae Fudulea, creatorul organizaţiei.
De aceea ne-am gândit să te trimitem pe tine la Constanţa, la Stere Camburu, la Gică Perifan şi
la alţii, care sunt legionari vechi, care au trecut prin prigoane şi prin ei să avem legătura cu
oraşul şi judeţul Constanţa.
83