vorbit despre Căpitan. Era noaptea târziu când ne-am salutat şi am plecat spre casă. Menţionez aici, cu mare durere în suflet, că acest Mihai Popescu, după venirea ruşilor în ţara noastră în 1944, s-a înscris în partidul comunist şi a devenit unul dintre cei mai mari atei. Era împotriva credinţei bisericii şi mai ales împotriva preoţilor. Făcea aceste lucruri devenind foarte fidel partidului. Pentru aceste servicii el a fost numit în posturi importante în comună. După ce am terminat cu lucrările de pe câmp, de mai multe ori pe săptămână ne adunam la sediul nostru legionar, discutam şi ne informam citind ziare legionare, dar mai ales Libertatea. în acest ziar găseam multe informaţii despre Mişcare şi mai ales circularele Căpitanului. La urmă cântam mai multe cântece legionare, după aceea jurământul, închiderea şedinţei şi, salutându-ne cu salutul legionar, ne spuneam noapte bună şi Doamne-ajută, şi plecam fiecare la casele noastre. 28
E Ziarul „Libertatea” ram abonat la ziarul Libertatea care era putătorul de cuvânt al Mişcării Legionare, îl primeam regulat şi îl citeam cu atenţie şi mult suflet. în Dobrogea, în comunele din judeţul Durostor, în vremea aceea nu aveau oamenii radio şi foarte greu auzeam veşti de prin ţară. Poşta aducea toate ziarele la primărie, iar eu trebuia să-l ridic personal. Eram nerăbdător să citesc ultemele noutăţi. Mergând spre casă, am început să citesc pe prima pagină articolul părintelui Ioan Moţa. Acesta vorbea despre moartea fiului său Ionel Moţa. Dintr-o dată parcă mi s-au împleticit picioarele şi nu mai puteam merge. M-am întors îndărăt şi am plecat spre casa camaradului Iancu Dumitru, unde am cetit ziarul mai departe. Durerea părintelui era aşa de mare, încât nu avea margini... El spunea: Când am auzit vestea că Ionel a căzut, un moment am rămas uluit, parcă o grămadă de pietre s-au prăbuşit peste mine, mi-au zdrobit inima, mi-au acoperit sufletul... Nu pot să redau articolul de atunci, dar ştiu că am rămas încremenit la ştirea că Ionel Moţa a căzut. Cuvintele Părintelui Moţa erau scrise cu atâta durere, încât oricât de tare ai fi fost, era imposibil să nu ţi se umezească ochii pentru o asemenea pierdere. Pentru noi legionarii, Ionel Moţa era luceafărul dimineţii, aşa strălucea în inimile noastre. Aveam impresia că acuma totul s-a dus, totul s-a năruit. A doua zi, prin curier, am primit circulara şefului de judeţ prin care ni se cerea ca toţi legionarii care pot, dar în special şefii de garnizoană, să se prezinte la Silistra. De acolo se va pleca la Bucureşti, unde vom lua parte la înhumarea comandanţilor noştri, Ionel Moţa şi Vasile Marin, căzuţi la Majadahonda, pe frontul din Spania, luptând împotriva comunismului ateu. A doua zi, ne-am strâns la sediul legionar din Silistra cam 130 de legionari conduşi de camaradul student Constantin Colimitra. Era iarnă şi ger mare. încolonaţi ne-am dus la Dunăre, care era îngheţată, şi ni s-a dat ordin să trecem dincolo pe gheaţă, înşiraţi la cinci paşi distanţă de la om la om. Am trecut Dunărea şi ne-am dus la sediul legionar din Călăraşi. Ne-am petrecut noaptea dormind pe scaune şi care pe unde a putut. Spre dimineaţă, împreună cu camarazii din Călăraşi ne-am încolonat şi am plecat spre gară, unde erau pregătite vagoane speciale pentru noi legionarii. Ne-am urcat în vagoane cu cinci minute înainte de a pleca trenul. Toate geamurile s-au deschis şi cu mâinile întinse sub forma salutului legionar, am cântat: Plânge printre ramuri luna. Trenul s-a pus în mişcare şi spre seară am ajuns cu bine. Noaptea am dormit la căminul mediciniştilor din Bucureşti. Dimineaţa, cu noaptea în cap ne-am încolonat şi ne-am dus la Biserica Sfântul Ilie Gorgani. în faţa sediului legionar şi pe străzile din împrejurime erau co-loane de legionari veniţi din toate judeţele ţării. Corpurile neînsufleţite ale comandanţilor legionari căzuţi în Spania erau aşezate pe catafalc în mijlocul bisericii. în cele patru colţuri ale sicrielor străjuiau comandanţi legionari nemişcaţi, ca stanele de piatră. Au început să treacă toate judeţele în jurul catafalcului şi s-a format un şir care, de dimineaţă, a durat până la ora 11. Ne-am luat ultimul rămas bun de la comandanţii legionari, aceşti eroi care s-au jertfit pentru Hristos. După cum spunea Moţa: Se trăgea cu mitraliera în obrazul lui Hristos. Puteam noi să stăm nepăsători La orele 12 s-a format cortegiul funerar de pe Gutemberg. Carul funebru era tras de 85 de legionari din Orăştie. înaintea carului funebru mergeau peste o sută de preoţi îmbrăcaţi în odăjdii, iar în urma carului mergeau familiile îndurerate. Toţi eram încolonaţi în rânduri de câte şase legionari, iar pe lângă caldarâm era un şir de legionari care se ţineau de mână pentru a menţine ordinea. Tatăl Căpitanului mergea cu copiii lui Ionel Moţa de mânuţe, apoi urmau gradele legionare, apoi coloana de vreo 50.000 de legionari în cămăşi verzi. Era un spectacol impresionant. O echipă de aproximativ 50 de studenţi legionari, îmbrăcaţi civil, formau o echipă de cercetaşi. Aceştia, pentru ca să se cunoască între ei, purtau la butonieră parola Mişcării. Ei aveau misiunea să meargă înaintea cortegiului şi să cerceteze casă cu casă, bloc cu bloc, pentru ca să 29
- Page 1 and 2: NICOLAE CIOLACU HAIDUCII DOBROGEI
- Page 3 and 4: Studenþii de la Bucureºti se-ntor
- Page 5 and 6: Arestarea lui Nicolae Fudulea Nicol
- Page 7 and 8: împărţise atunci într-o masă r
- Page 9 and 10: Numele haiducilor dobrogeni împuş
- Page 11 and 12: E Introducere u m-am născut în co
- Page 13 and 14: cum să meargă sau să calce pe el
- Page 15 and 16: N Colonistii din Dobrogea ici noi,
- Page 17 and 18: în centrul comunei, cu lopeţi, cu
- Page 19 and 20: aducem încă o sută de copii de m
- Page 21 and 22: Î Trãdãtorul Mihai Stelescu n co
- Page 23 and 24: au prădat, dar nu au plecat. Hoard
- Page 25 and 26: sapă de lemn; la un moment dat egi
- Page 27: Căpitanul, care stătea în mijloc
- Page 31 and 32: Î Propaganda electoralã din 1937
- Page 33 and 34: căruţele. N-am străbătut 30 de
- Page 35 and 36: După discuţiile avocaţilor cu pr
- Page 37 and 38: După ce am terminat de ars cărţi
- Page 39 and 40: carnet de comerciant ambulant, cump
- Page 41 and 42: la Huşi, când ne-am aşezat pe b
- Page 43 and 44: L Comisari, trãdãtori si asasini
- Page 45 and 46: de vagon, am luat poziţie de drep
- Page 47 and 48: şi descoperit că ar fi trădător
- Page 49 and 50: Am făcut şi eu o greşeală, tân
- Page 51 and 52: închisoare. Pentru prima dată am
- Page 53 and 54: în 1943, mai spre toamnă, am fost
- Page 55 and 56: Ne-au luat în primire, ne-au înco
- Page 57 and 58: Comuna Sinoe era o comună mare, cu
- Page 59 and 60: Antonescu şI, pe lângă că este
- Page 61 and 62: prin pivniţe, şi tot ce găseau c
- Page 63 and 64: spunea nervos oamenilor, probabil p
- Page 65 and 66: Am stat vre-o patruzeci de zile în
- Page 67 and 68: D Drumul haiduciei e acuma era pe
- Page 69 and 70: ei au reuşit să fugă şi acum su
- Page 71 and 72: Agra, duşman de moarte al aromâni
- Page 73 and 74: au purtat cu lanţuri la picioare,
- Page 75 and 76: D Organizarea comunei Sinoe upă te
- Page 77 and 78: oamenilor ameninţându-le familiil
- Page 79 and 80:
D Comuna Panduru upă câteva seri
- Page 81 and 82:
întâlnit cu alţi camarazi din or
- Page 83 and 84:
în prigoana lui Duca, ţineam leg
- Page 85 and 86:
comunismul sovietic e mai bun decâ
- Page 87 and 88:
Am stat la vărul Ploscaru o săpt
- Page 89 and 90:
mâncare puţină, căldură puţin
- Page 91 and 92:
grupe, şapte pădurari în partea
- Page 93 and 94:
sufletul. După luni de zile, prin
- Page 95 and 96:
discutat o serie de probleme, ultim
- Page 97 and 98:
E Spovedania si împãrtãsirea hai
- Page 99 and 100:
Mai erau vreo doi kilometri până
- Page 101 and 102:
Dobrogei, a venit în comuna Sinoe
- Page 103 and 104:
Dimineaţa, nişte băieţandri, c
- Page 105 and 106:
Apoi am luat cuvântul: Toţi vrem
- Page 107 and 108:
încât le-a ajuns oamenilor cuţit
- Page 109 and 110:
A Împuscarea gazdelor proape în t
- Page 111 and 112:
cotele de cereale şi de carne, rec
- Page 113 and 114:
P Boala vine repede si când nu vre
- Page 115 and 116:
C Gogu Puiu în Cobadin u toate că
- Page 117 and 118:
spitalul securităţii. Li s-a pus
- Page 119 and 120:
Iancu Cuşu era văr primar cu tat
- Page 121 and 122:
L Fratii Gima a începutul lui augu
- Page 123 and 124:
au înconjurat comuna, au blocat to
- Page 125 and 126:
A Comuna Dulgheru ici vreau să scr
- Page 127 and 128:
D Costea Brandia upă ce m-am mutat
- Page 129 and 130:
târziu, am aflat că fraţii Fudul
- Page 131 and 132:
mâna pe grenadă şi a aruncat-o a
- Page 133 and 134:
cameră unde e rastelul de arme şi
- Page 135 and 136:
ştiu cum să-ţi mulţumesc. Ţi-a
- Page 137 and 138:
Gazda s-a retras şi a dispărut. N
- Page 139 and 140:
După câţiva ani, familia Zuba a
- Page 141 and 142:
crăpa pământul şi prin crăpăt
- Page 143 and 144:
sosit o coloană de soldaţi M.A.I.
- Page 145 and 146:
ca un butoi, care vorbea numai ruse
- Page 147 and 148:
spus: Tovarăşe maior, eu nu am av
- Page 149 and 150:
celălalt birou. Am rămas spânzur
- Page 151 and 152:
în pământ. Dimineaţa m-am trezi
- Page 153 and 154:
Î Procesul si condamnarea ntr-o di
- Page 155 and 156:
Română, instanţa să-şi facă d
- Page 157 and 158:
Bestiilor roşii nu le păsa că î
- Page 159 and 160:
umbla prin mirişti să strângă p
- Page 161 and 162:
Colectia „Omul Nou” Până în